Tatal Nadiei, regele muraturilor

Multimea de oameni stransa pe platoul din curtea rafinariei RAFO a aplaudat-o minute bune pe cea mai valoroasa gimnasta a tuturor timpurilor, Nadia Comaneci in timpul vizitei pe care Zeita a facut-o la Onesti.

Insotita de mama ei, Stefania, Nadia s-a urcat intr-un Mercedes de culoare gri metalizat, neuitand sa-si ia din nou la revedere de la numerosii sai admiratori. Sa aveti sarbatori fericite si imbelsugate, li s-a adresat Nadia muncitorilor de la RAFO, in timp ce limuzina rula cat se poate de incet, indreptandu-se spre iesire.  De la RAFO si pana in centrul orasului ajungi in cateva minute. Ei, acum as vrea sa-i facem o vizita-surpriza lui tata, chiar acolo, la taraba din piata unde vinde muraturi, i s-a adresat ea soferului.

„Tata vinde castraveciori din pura placere”

Dupa ce a traversat intersectia din inima orasului, impunatorul Mercedes s-a inscris pe stradute din ce in ce mai inguste. In drum spre piata, Nadia ne-a explicat: Tata este un om care a inceput sa lucreze de la varsta de 11 ani. Are 72 acum si este precum argintul viu. Nu poate sta acasa. Am citit prin ziare ca merge la piata sa vanda muraturi pentru ca eu refuz sa-l ajut financiar. E o mare tampenie. Ajutorul meu il are in permanenta dar, oricat de multi bani i-as da, nu-l pot tine legat in casa. Mi-a spus ca daca nu ar face ceva in fiecare zi ar innebuni.

Stefania Comaneci, care a divortat cu ani in urma de tatal Nadiei, confirma spusele fiicei. Asa a fost de cand il stiu. Tot timpul i-a placut sa munceasca.

Hai sa vedem pe unde este taraba lui. Mama, tu ai idee unde-l gasim?, vine intrebarea Nadiei in timp ce intra in labirintul pietarilor. Oamenii simpli, veniti din mediul rural pentru a-si vinde produsele, raman blocati la vederea marii campioane. Cumparatorii se opresc in loc si comenteaza. Ea e! Ce bine arata!. Cativa tarabagii mai indrazneti o saluta respectuos. Sa ne traiti, doamna Nadia. E o minune ca sunteti aici. Multumesc frumos.

Dar, pe domnul „Presedinte” Comaneci nu l-ati vazut pe aici?. Unul dintre vanzatori ii arata locul unde se afla taraba tatalui sau. Oho, ce faceti domnule Gheorghe? Cati castraveti ati vandut azi? Dati-ne sa gustam marfa,  spune Nadia, razand, la vederea tatalui sau, care o ia parinteste in brate.

Pentru prima data, in fata presei, dupa multi ani, Nadia pozeaza alaturi de parintii ei. Gheorghe Comaneci e un om plin de energie. Nimeni nu-i da varsta pe care o are. Domnule, fata m-a rugat sa nu mai vin la piata sa vand castraveti, dar nu pot sta acasa. Am aici 4.000 kg de castraveciori murati. Oamenii vin si cumpara de la mine, pentru ca-i prepar dupa o reteta proprie. Vand ieftin. 3 franci kilogramul ( n.r. 3 RON)h.

Gheorghe, poreclit „Dom’ Presedinte”

Dupa ce ne ofera cate un castravecior, direct din butoi, pentru a ne demonstra ca are o marfa de calitate, Gheorghe Comaneci o roaga pe Nadia sa mearga pentru un minut la o taraba vecina. E gradinarul nostru. M-a rugat cu cerul si cu pamantul ca vrea sa te cunoasca. Bine, dar stam un minut, ca trebuie sa mai ajungem si acasa, ii explica ea. Mainile mari si crapate de munca ale gradinarului se impreuna ca pentru o rugaciune atunci cand acesta o vede pe Nadia. Doamne, Gheorghe, ce fata ai! Nadiuta, da-mi voie sa-ti sarut mainile, sunt cuvintele omului simplu. In acel moment, modestia Zeitei de la Montreal uluieste pe toata lumea. Il ia in brate si il saruta pe ambii obraji: Sa aveti grija de tata!

In drum spre casa Nadia ne povesteste cine l-a poreclit pe tatal sau: Domnul Presedinte: Bart a fost cel care i-a spus asa. Cand a venit pentru prima oara la Onesti si a aflat ca tata vinde castraveti in piata i-a gasit aceasta denumire de Domnul Presedinte al marketingului. Imi aduc aminte ca a fost o zi in care am mers impreuna cu Bart, aici, la piata. A fost chiar frumos.

Urmărește-ne pe Google News