“Părintele român este unul de tip «cloşcă», hiperprotector cu copilul său. Modul de gândire cu privire la susţinerea copiilor nu este unul pe termen lung, printr- o investiţie care să îl ajute pe copil peste ani. De multe ori, părinţii fac eforturi pentru a-i cumpăra copilului un calculator sau o tabletă. Nu putem vorbi despre o educaţie financiară modernă (…)”, explică Adina Nica, directorul unei companii de cercetare de piaţă.
Aceleaşi date arată că principala sursă de educaţie financiară a tinerilor din ţară rămâne familia (95%), în timp ce şcoala deţine un procent de 9%, iar băncile – doar 5%. De exemplu, circa 1% din valoarea totală a depozitelor atrase de la clienţii celei mai mari bănci din ţară este pe numele copiilor.
53% dintre copiii titulari ai produselor de economisire au peste 14 ani, sunt preponderent băieţi (51%) şi economisesc pe termen lung (52% pe o perioadă de un an sau mai mult). Copiii de la noi economisesc 40-41 de euro pe lună, mult sub cei din Austria, de exemplu, unde se pun la puşculiţă de cinci ori mai mulţi bani.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.