Frey susține conferințe despre viitorul omenirii pe tot globul. A avut prezentări la NASA, Boeing, Ford, Visa, AT&T, iar în trecut a lucrat, vreme de 15 ani, la IBM.
Într-un articol de pe site-ul său, Futurist Speaker, Frey explică de ce crede că vaccinul nu este decât una dintre posibilele soluții în pandemie. El a trecut în revistă alte zece “strategii” care ar putea ajuta în lupta cu un agent patologic.
1. Tatuaje digitale pentru monitorizarea sănătății
Un senzor din grafen aplicat pe piele, ca un tatuaj digital, ar putea fi folosit pentru a face măsurători și a da informații în timp real în legătură cu starea de sănătate.
În urmă cu câțiva ani, un astfel de tatuaj din grafen a fost prezentat la o conferință de profil din San Francisco. La acel moment, era cel mai subțire modul electronic aplicabil pe epidermă. Acesta putea măsura semnale ale mușchilor, inimii și creierului, dar și temperatura pielii și nivelul de hidratare.
Electrozii de grafen sunt ideali pentru așa ceva, deoarece pot detecta semnalele microelectrice de sub pielea fiecărui om. Datele care ar putea fi adunate cu ajutorul acestora ar putea fi de mare ajutor în războiul împotriva viitoarelor pandemii, crede Frey.
2. Senzori care vor putea “mirosi bolile”
În anul 2004, doi americani – dr. Richard Axel și Linda B. Buck – luau premiul Nobel în medicină pentru descoperirea modului în care oamenii pot recunoaște și ține minte 10.000 de mirosuri, de la gunoaie la parfumuri scumpe.
De atunci, știința a progresat și ne apropiem de momentul în care vom putea dezvolta senzori extrem de sensibili care vor putea “mirosi” bolile, crede Frey.
3. Aplicarea de învelișuri protectoare peste piele
La începutul filmărilor pentru serialul “Star Trek: The Next Generation”, Brent Spiner, actorul care joacă rolul androidului Data, i-a pus lui Gene Roddenberry, creatorul seriei, câteva întrebări despre pielea personajului său.
Exasperat de orele petrecute în scaunul de machiaj, actorul l-a întrebat dacă nu crede că în viitor oamenii vor reuși să facă pielea artificială să arate ca pielea naturală.
Frey crede că așa ceva este posibil și merge mai departe, susținând că aplicarea unui strat suplimentar de piele – artificială, peste cea naturală – ar ridica nivelul de rezistență al oamenilor în fața virusurilor.
4. Dezinfecția cu lumină ultravioletă
Lumina ultravioletă este un dezinfectant natural, dar poate ea să distrugă noul coronavirus? Virusuri ca SARS și MERS sunt dezactivate de lumina ultravioletă.
Pe de altă parte, ultravioletele pot afecta ADN-ul uman și, în exces, produc cancer de piele și cataractă.
Prin urmare, pot fi folosite pentru dezinfectarea unei camere, a unui restaurant sau a unui avion, dar nu pot fi folosite pentru dezinfectarea oamenilor.
5. Scanere cu infraroșu la rezoluții înalte
Oamenii pot fi monitorizați la distanță prin urmărirea amprentei calorice. Pe măsură ce această tehnologie se perfecționează și vom avea date precise, va deveni posibilă monitorizarea stării de sănătate a unei persoane de la distanță.
Un dispozitiv capabil să scaneze temperatura corpului în timp real s-ar putea dovedi util inclusiv în detectarea unor virusuri.
6. Super Wi-Fi la nivel global
A șasea generație a tehnologiei Wi-Fi, numită Wi-Fi 6, furnizează o viteză de până la 10 Gbps, o latență redusă și o creștere a densității de dispozitive.
O altă tehnologie, 5G, este cea mai dezvoltată tehnologie celulară și poate aduce viteze teoretice între 1 și 10 Gbps.
Ambele tehnologii pot aduce numeroase îmbunătățiri modului în care omenirea manageriază bolile contagioase.
Pentru cei care lucrează de acasă, înseamnă suport pentru noi aplicații și posibilitatea de a conecta mai multe dispozitive la rețea. Pe cale de consecință, mai multe date și mai multe locuri interconectate.
Iar pentru cercetătorii care speră să dezlege misterul COVID, acest lucru înseamnă folosirea inteligenței artificiale și a analizei de date la viteze de mii de ori mai mari decât acum 30 de ani.
7. Casa care se dezinfectează singură
Casa care se dezinfectează singură este visul oricărei familii. Iar acum este aproape de îndeplinire, datorită tehnologiilor inteligente.
O astfel de locuință se scanează singură, intern și extern, monitorizând potențialele virusuri și trimițând roboței să dezinfecteze zonele problematice.
Acest concept ar putea fi aplicat și în cazul clădirilor de birouri, stadioanelor, arenelor de concerte.
8. Motoare de căutare pentru lumea reală
Motoarele de căutare online vor avea un corespondent în realitate, crede Frey.
În viitor, dronele și senzorii vor înlocui algoritmii actuali de pe internet și vor extinde universul “căutabil” în lumea offline.
Iar tehnologia va fi mult mai complicată: vom putea căuta lucrurile nu doar după culoare, formă și mărime, ci și după atribute precum miros, gust, vibrații armonice, texturi, gravitație, reflectivitate sau presiune.
Mult mai specific domeniului sanitar, vom putea căuta atribute asociate cu un virus particular sau cu o boală.
9. Reprogramarea creierului
Dacă în trecut s-a încercat hiperactivarea creierului cu ajutorul substanțelor chimice, o nouă generație de neurohackeri a început să experimenteze cu implanturi medicale complexe, care ar rezolva probleme biologice prin “reprogramarea creierului”.
Obiectivul acestora este de a face corpul uman să se vindece singur, prin amplificarea secrețiilor anumitor glande, revitalizarea sistemului imunitar și îmbunătățirea mecanismelor de apărare în fața bolilor.
10. Geamănul digital
Geamănul digital presupune reprezentarea virtuală a unei persoane. O astfel de clonă ne-ar permite să vizualizăm corpul nostru și modul în care el funcționează și reacționează la diverși stimuli în fiecare secundă.
Dacă metabolismul nostru s-ar schimba, am putea să ne dăm seama aproape instantaneu ce nu a funcționat.
Mai mult, am putea să anticipăm problemele și să concepem strategii de luptă împotriva bolilor chiar înainte ca ele să apară.
“Pe măsură ce tehnologia va fi tot mai mult folosită în lupta împotriva pandemiilor, viața se va schimba. Viitorul vostru este despre voi și despre modul în care vă integrați în acest peisaj de idei care continuă să evolueze”, crede Thomas Frey.