100 de câini din Târgu Jiu, salvați de la eutanasiere. Voluntarii acuză și cer măsuri: „Adăpostul nu respectă legea”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 23 august 2024, sute de oameni au ieșit în stradă la Târgu Jiu după ce 60 de câini au fost uciși. Protestatarii au cerut atunci oprirea eutanasierilor și respectarea legii privind protecția animalelor. Un an mai târziu, lupta nu s-a încheiat.
Cuprins:
Sâmbătă, 4 octombrie, chiar de Ziua Internațională a Animalelor, asociațiile K9 Friends, Pro Animals și mai mulți voluntari au reușit să salveze 100 de câini din adăpostul public din Târgu Jiu. Animalele urmau să fie eutanasiate dacă nu își găseau rapid un stăpân.
Însă în adăpost au rămas zeci de alți câini care riscă să ajungă pe lista eutanasierii, dacă autoritățile nu iau măsuri.
„Nu sunt văzuți, nu sunt adoptați”
Pe 19 septembrie, voluntarii au fotografiat câinii pentru a-i face vizibili online.
Printre ei este Andreea Burcea, 24 de ani, originară din Târgu Jiu, absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (UBB Cluj). După liceu, s-a implicat în acțiuni de voluntariat, iar azi continuă să lupte pentru drepturile animalelor. „Eutanasierea are loc pentru că nu se fac târguri de adopție săptămânale și nu sunt respectate prevederile legale privind promovarea câinilor. Ei stagnează acolo. Nu sunt văzuți, nu sunt adoptați. Adăpostul se umple. Iar ei trebuie să captureze”, spune tânăra.
Ea susține că târgurile de adopție sunt, în prezent, insuficiente. „Ele sunt rare și slab promovate”. Tânăra vine și cu soluția. „Avem nevoie de târguri săptămânale, organizate în locuri centrale și vizibile, unde oamenii să îi poată vedea, cunoaște și adopta. Nu putem promova 5 câini și să punem pe lista eutanasierii 100. Legea prevede ca un câine de pe lista eutanasierii să treacă prin toate etapele de promovare”.
Pentru a le da o șansă la viață, voluntara a făcut câte un ziar pentru fiecare câine și a împărțit pliantele în tot orașul.
Ce prevede legea și ce nu respectă adăpostul
Conform legislației, operatorul serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân - în acest caz, Asociația Serviciului Județean pentru Ocrotirea Animalelor fără Stăpân - este obligat să promoveze fiecare câine prin târguri de adopție săptămânale, printr-un site actualizat cu informații despre data capturării, vârsta, sexul și locul din care a fost luat animalul.
În realitate, multe dintre aceste obligații nu sunt respectate. Site-ul propriu al operatorului (https://asjhunedoara.ro/) conține informații incomplete și neactualizate. Ultimele date postate sunt din 2024.
„Faptul că operatorul nu respectă legea ar trebui să ducă la rezilierea contractului cu primăria și la răspunderea legală a celor implicați”, spune Andreea, care oferă ca exemplu pozitiv ASPA București (https://aspa.ro/), unde etapele de promovare sunt clare și actualizate.
Ce spune legea despre câinii fără stăpân
Serviciul de gestionare al câinilor are obligația să microcipeze câinii la intrarea în adăpost și adopția este gratuită, în baza HG 1059/2013. Măsurile umane care tratează cauza sunt recensământul, campanii gratuite de sterilizare, microcipare, adopție, aplicarea legii, adăpost modern.
Consiliile locale sunt proprietari ai câinilor fără stăpân care umblă liberi pe domeniul public. În momentul în care câinele este capturat și dus în adăpost, acesta trebuie înregistrat în RECS pe numele Consiliului Local, proprietarul de drept al câinelui, conform OUG 55/2002, art. 7.
Conform normelor ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor), microcipul este singurul mijloc de identificare recunoscut de ANSVSA în România. „În momentul în care cineva adoptă trebuie să îl adopte microcipat și sterilizat, nu să aștepte după medicul veterinar. Câinele trebuie pregătit de la intrarea în adăpost, apoi trebuie doar transferat de pe numele consiliului local pe numele adoptatorului”, spune tânăra voluntară.
Sorin Udrea, activist din Buzău: „Gestionarea câinilor ar fi simplă, dacă autoritățile ar vrea”
Sorin Udrea are 44 ani și este din Buzău, acolo unde a dat naștere unei asociații pentru protecția animalelor, numită „Hăpluț și prietenii”. Acesta spune despre asociație că este una dintre puținele din țară care, pe lângă animalele salvate (câini, pisici, porumbei etc.), luptă activ în justiție împotriva ilegalităților comise de autoritățile publice, atât în ceea ce privește gestionarea câinilor, cât și în ceea ce privește urșii. El spune că face acest lucru pentru că nu este suficient să lupți cu rezultatul incompetenței și relelor intenții ale autorităților și consideră că, în curând, toate asociațiile și toți oamenii care salvează și au grijă de animale vor ajunge într-un impas grav.
„Nu poate nimeni să gestioneze acolo unde statul nu dorește rezolvarea problemelor, motiv pentru care soluția este să-i obligi pe cale legală. Însă și aici este destul de greu, ținând cont că multe instanțe de judecată sunt corupte sau țin partea autorităților. Gestionarea câinilor fără stăpân ar fi foarte simplu de implementat și realizat prin metode umane, dacă autoritățile locale și centrale ar fi dorit acest lucru”, spune Udrea.
Acesta consideră că primarii sunt principala problemă în tot angrenajul. „În loc să implementeze programe susținute de sterilizări și microcipări subvenționate integral de la bugetul local și în loc să înființeze propriile adăposturi publice pe care să le gestioneze în regie proprie și cu costuri minime, evitând astfel eutanasierea câinilor, ei refuză de 24 de ani aceste lucruri și preferă să plătească sume uriașe unor hingheri privați care capturează și ucid câini pe bandă rulantă”, susține activistul.
„Se îmbogățesc din suferința animalelor”
Udrea vorbește despre un sistem care funcționează pe bani publici, dar produce suferință: „Constituirea la nivelul întregii țări a unei rețele ai cărei membri (medici veterinari, hingheri, primari, angajați ai ANSVSA și BPA) se îmbogățesc din suferința animalelor și iubitorilor de animele și din uciderea acestor ființe fără apărare. Soluția nu se aplică pentru că totul este politizat”, afirmă el.
Activistul critică lipsa de acțiune a autorităților centrale și locale, susținând că instituțiile cu atribuții de control, precum ANSVSA (OUG 155/2001), nu intervin eficient, deși legea le oferă acest drept.
El consideră că aceste autorități, deși cunosc atrocitățile care se întâmplă și faptul că legea este încălcată de peste 90% dintre consiliile locale din țară, nu iau aproape nicio măsură de sancționare a acestora și de a-i obliga să respecte legea.
