REPORTAJ: Istoria frumoasă, dar tristă a Sălii Unirii din Alba Iulia: de Centenar, închisă pentru restaurare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sala Unirii din Alba Iulia, locul unde s-a hotărât Marea Unire din 1 decembrie 1918, are o istorie pe cât de frumoasă pe atât de tristă, clădirea ajungând cu un an înaintea Centenarului din 2018 într-o stare avansată de degradare. Astfel în anul în care românii vor sărbători 100 de ani de la formarea României Mari, Sala Unirii va fi aproape tot anul închisă şi nu va putea fi vizitată deoarece va intra în ample lucrări de restaurare.
Cuprins:
Sala Uniri, care este inclusă în prezent în complexul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, este locul în care s-au întâlnit în 1 decembrie 1918 cei 1.228 de reprezentanţi ai românilor din Transilvania fiind, potrivit specialiștilor, un simbol al istoriei românilor.
Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Constantin Inel, povesteşte că Sala Unirii este considerată un adevărat „templu al României Mari”, fiind locul unde în 1918 marile personalităţi ale vremii, dar şi delegaţii au decis înfăptuirea Marii Uniri.
"Dimineaţa de duminică a lui decembrie 1918, a făcut din Sala Casinei Militare a Cetăţii Alba Iulia un magic loc de pelerinaj, în care cele mai mari personalităţi ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei și Maramureșului - membrii Consiliului Național Român Central veneau cu emoțiile și cu gândurile copleșite de măreția momentului: trebuiau să aducă reprezentaților poporului adunat pe Platoul Romanilor, actul de naștere al României Mari - Rezoluția Unirii”, spune Constantin Inel.
Istoricul explică faptul că ziua de 1 decembrie a fost o zi cu încărcătură emoţională pentru toţi cei care au participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.
"După discursurile înălțătoare și citirea Rezoluției Unirii în fața celor împuterniciți să susțină Unirea cu România şi în uralele celor peste 1.228 de delegați prezenți la aceste discursuri, membrii Consiliului Național Român vor ieși în mijlocul Poporului venit cu zecile de mii și așezat ca o mare învolburată și fremătătoare, pe fostul câmp de instrucție și până spre locul unde durerile neamului românesc au fost frânte pe roată, odată cu Horea și Cloșca”, povesteşte Inel.
Sala Unirii, o veche casină militară devenită simbol al românilor
Sala Unirii din Alba Iulia datează din anul 1900, fiind o fostă casină militară dar care a fost folosită la 1 decembrie 1918 pentru întâlnirea celor 1.228 de reprezentanţi ai românilor din Transilvania.
Itoricul Liviu Zgârciu de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia spune că Sala Unirii era în 1918 casină militară ce aparţinea garnizoanei Regimentului 50 Infanterie al Armatei Austriece şi fusese ridicată între 1898 - 1901 pe locul unei foste ospătării.
"Cazina militară deţinea cea mai încăpătoare sală unde puteau intra cei 1228 de delegaţi la care se mai adăugau alte zeci de persoane care au ţinut să participe la eveniment (…). Documentele Unirii se redactaseră deja cu o seară înainte în Hotelul Apulum, care nu mai există acum, fiind demolat în anii ‘80, iar în Sala Unirii Vasile Goldiş a citit proclamaţia Unirii şi acolo s-a votat rezoluţia. În Sala Unirii au ţinut discursuri Iuliu Maniu, Iuliu Hosu şi alte personalităţi”, explică Zgârciu.
Potrivit istoricului, casina militară era o sală în care se ţineau balurile, festivităţile, o casă a Armatei, iar după 1918 ea a fost modificată în mai multe rânduri.
"După 1918, vechea casină a primit numele de Sala Unirii şi încep primele modificări, mai exact între 1920 şi 1922 este pregătită pentru a găzdui un alt moment important dineul oficial care marca încoronarea la Alba Iulia a Regilor Ferdinand şi Maria ca suverani ai tuturor românilor la 15 octombrie 1922. Atunci este ridicată intrarea sub formă de arc de triumf, plasată inscripţia în latină de pe frontispiciul sălii, a fost modificat interiorul, au fost create cele două nişe şi atunci cele două nişe au fost pictate cu portrete ale unor personalităţi din viaţa culturală sau voievozi şi domnitori din istoria românilor fiind atunci o pictură pe pânză realizată de un pictor francez, Pierre Bellet”, mai spune Liviu Zgârciu.
Ceauşescu decide refacerea Sălii Unirii
Sala Unirii s-a degradat puternic în perioada sovietică a regimului comunist şi devenise aproape o ruină, astfel încât la împlinirea a 50 de ani de la Marea Unire, Nicolae Ceauşescu decide restaurarea obiectivului istoric.
"Nicolae Ceauşescu instaurează partea aceea de comunism naţionalist şi se reiau vechile sărbători naţionale româneşti, astfel încât la 50 de ani de la 1 decembrie 1918 sala intră într-un proces de refacere, pictura de pânză este înlocuită cu pictură murală, iar atunci este amplasată pardoseala de marmură şi marmura roşie de pe pereţii sălii”, explică Liviu Zgârciu.
Sala Unirii suferă ultimele modificări importante între 1990 - 1992 când este realizată actuala pictură murală a nişelor.
Pictura pe pânză a luiPierre Bellet din 1920, tăiată cu baionetele de comunişti
Cea mai tristă poveste legată de Sala Unirii este însă cea privind înlocuirea picturii pe pânză din 1920, realizată de pictorul Pierre Bellet.
Opera pictorului francez a împodobit Sala Unirii până în anul 1948, când liderii comunişti ai vremii au considerat că nu mai este reprezentativă şi trebuie înlocuită. Potrivit istoricilor, pictura a fost atunci îndepărtată într-un mod extrem de violent, fiind tăiată cu baionetele, iar bucăţi din aceasta au fost folosite pentru capitonarea uşilor Sălii Unirii.
Din fericire, unii dintre angajaţii muzeului au salvat o parte din pictură şi au ascuns-o în laboratorul de arheologie, unde a fost găsită întâmplător cu câţiva ani în urmă.
Pictura originală avea o lăţime de 158 de centimetri, o lungime de 864 de centimetri şi o înălţime de 432 de centimetri, însă din aceasta s-au mai păstrat doar câteva bucăţi.
Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Constantin Inel, spune că bucăţile de pânză au fost date specialiştilor Muzeului Naţional Bruckental din Sibiu pentru restaurare.
Potrivit reprezentanţilor muzeului sibian, acesta a fost cel mai mare "proiect de restaurare pictura al laboratoarelor Brukenthal, cu o complexitate fără precedent, atât în activitatea de restaurare a Muzeului, cat si la nivel naţional“.
Picturile restaurate urmează să se întoarcă în Sala Unirii după ce se vor încheia lucrările de restaurare a obiectivului istoric.
Sala Unirii intră în restaurare şi va fi închisă în cea mai mare parte a Centenarului
Sala Unirii din Alba Iulia va intra în restaurare şi va fi închisă în cea mai mare parte a anului 2018, când se sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri.
Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, spune că Sala Unirii va intra în proces de restaurare în acest an, urmând ca să fie redeschisă pentru public la 1 decembrie 2018, când se sărbătoreşte împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire.
Dumitrel a spus că lucrările presupun atât intervenţii pentru restaurarea clădirii, cât şi o nouă organizare a expoziţiilor din cadrul Sălii Unirii.
Preşedintele Consiliului Judeţean Alba a acuzat totodată faptul că din cauza birocraţiei privind obţinerea unor avize şi autorizaţii începerea lucrărilor de restaurare a obiectivului au fost întârziate aproape 2 ani, deşi banii, aproximativ 10 milioane de lei, sunt alocaţi de Guvern.
"Am întârziat foarte mult lucrările şi ne-a făcut să pierdem timpul, având toți banii. Finanțarea o avem de aproape doi ani(...) Acum am ajuns în sfârşit în faza de licitaţie. Sunt instituţii ale statului care nu știu ce înseamnă Sala Unirii. Ne tot resping documentația și ne spun de ce, de exemplu, Sala Unirii nu poate fi restaurată și de o firmă care se ocupă de construcții industriale. Adică să vină unul care face o hală de producţie să restaureze Sala Unirii ... Este incredibil. Probabil că ei nu știu că Sala Unirii este cea mai importantă clădire a poporului român din punct de vedere al simbolului istoric”, a spus Dumitrel
Sala Uniri este, în prezent, în administrarea Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia şi găzduieşte o expoziţie cu documente originale, steaguri ale unor delegaţii participante la actul Unirii, busturile Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria, copiile coroanelor purtate de aceştia la încoronarea din 1922, din Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, fotografiile unice din 1 decembrie 1918 şi aparatul cu care ele au fost acestea realizate de Samoilă Mârza.
Tot în Sala Unirii, este expus biroul original la care s-a redactat "Declaraţia de autodeterminare a românilor din Transilvania", în octombrie 1918, în casa din Oradea a avocatului Aurel Lazăr, document citit apoi de către deputatul Alexandru Vaida Voievod în Parlamentul de la Budapesta.
Citește și: VIDEO | „Doctorii blindatelor”. Oamenii care pun în mișcare parada de 1 Decembrie
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
