Update: Replica Asociației Joc Responsabil

Urmare a articolului apărut în ziar, Asociația Joc Responsabil a transmis redacției un punct de vedere pe care îl publicăm integral la finalul textului.

Textul inițial:

Chircită pe o bordură, o femeie pe la 40 de ani fumează în fața unei săli de jocuri din zona 13 Septembrie, în sectorul 5 al Bucureștiului. A pierdut din nou toți banii pe care îi avea la ea. E noapte și își așteaptă fiica, să o ajute să ajungă acasă. E deznădăjduită și agitată.

Dependenții au “interzis” într-o zonă, dar se duc și joacă în alt cartier

Femeia locuiește în Ferentari, la câțiva km de sala de jocuri în fața căreia stă acum. Nu mai are voie să joace în sălile din cartierul ei. Soțul ei le-a cerut angajaților să nu o mai primească, explicându-le că e dependentă și că nu se poate controla. A primit “interzis” acolo.

Interdicția de a juca la o sală dintr-un cartier anume nu se aplică și la o altă sală de joc din alt cartier a aceluiași operator economic. Așa că femeia a migrat unde nu avea “interzis”, sperând că de data asta o va scoate la capăt. Nu a scos-o.

Ad placeholder
Un tânăr plecat din Belarus transmite revolta în direct pe Twitter
Recomandări
Un tânăr plecat din Belarus transmite revolta în direct pe Twitter
 

Fiica ei adolescentă sosește într-un taxi. Nu îi zice nimic mamei, care se urcă pe locul din spate. Mașina se îndepărtează, în tăcere. Deși e liniște, se aude vina mocnită ce s-a țesut de multă vreme între cele două.

“E dependența asociată cu cele mai multe cazuri de suicid”

Aproape 100.000 de dependenți de jocuri de noroc trăiau în România în 2016, conform unui studiu comandat de Romslot și Rombet, două asociații ale operatorilor de jocuri de noroc. 

Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5), publicat de Asociația Americană de Psihiatrie, include “dependența de jocuri de noroc” (gambling disorder, n.r.) printre tulburările mintale.

“Dependența de jocurile de noroc este dependența asociată cu cele mai multe cazuri de suicid”, a explicat psihiatrul și psihoterapeutul Eugen Hriscu, specialist în adicții. “Comportamentul seamănă, ca și periculozitate, cu consumul de amfetamină sau cocaină”.

Ad placeholder
Surse din Poliție: Șefii se tem că au fost înregistrați de clan în biserică
Recomandări
Surse din Poliție: Șefii se tem că au fost înregistrați de clan în biserică
 

În 2019, după ezitări și amânări care au durat aproape cinci ani, statul român a reușit să strângă bani pentru prevenirea și tratarea dependenței de jocuri de noroc.

Banii s-au strâns cu greu, dar ONJN n-a făcut departamentul care să organizeze folosirea lor

14,4 milioane de lei (2,98 milioane de euro) s-au încasat anul trecut de la companiile de jocuri de noroc pentru “promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social”, a transmis Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), instituția care supraveghează piața jocurilor de noroc de la noi, la solicitarea Libertatea.

Suma include și banii datorați de către companiile de jocuri de noroc pentru astfel de programe pentru perioada 2015-2018. 

Ad placeholder
Număr fără precedent de noi cazuri COVID în România: 1.415 în ultimele 24 de ore. 43 de persoane au murit
Recomandări
Număr fără precedent de noi cazuri COVID în România: 1.415 în ultimele 24 de ore. 43 de persoane au murit
 

Sunt bani strânși în premieră, după un travaliu de mai mulți ani. Aceștia ar trebui folosiți pentru implementarea unor programe care ar ajuta la prevenirea și tratarea dependenței de jocuri de noroc.

Dar nu au fost cheltuiți încă, nici măcar parțial, pentru că departamentul din cadrul ONJN care ar trebui să-i administreze nu e încă operațional. 

Cum s-a ajuns aici? 

Pe dependenți se clădesc profiturile de miliarde de euro ale companiilor mondiale

Primele discuții despre înființarea unei fundații care să ajute dependenții de jocuri de noroc au avut loc acum aproape șase ani. Ordonanța de Urgență nr. 92 din 29 decembrie 2014 solicita înființarea unei astfel de fundații de interes public, din care să facă parte, la cerere, companiile de jocuri de noroc. 

S-a considerat că firmele de jocuri de noroc trebuie implicate direct în tratarea dependenței, datorită expertizei lor în domeniu. Nu s-a ținut cont însă de faptul că dependenții sunt extrem de profitabili pentru aceste companii, asigurându-le cel puțin 40-50% din venituri.

Ad placeholder

“Averile din această industrie nu se fac din cei care vin să se «distreze cu 100 de euro», cum susțin patronii de săli de jocuri, ci din banii dependenților, din vânzarea apartamentelor oamenilor, din împrumuturile la bancă plătite apoi de rude și prieteni”, susține psihoterapeutul Eugen Hriscu.

Amanetul de lângă cazinou

“Lângă fiecare cazinou e un amanet. Cămătarii nu stau acolo pentru oamenii care se distrează o seară la cazinou, ci pentru dependenții care și-au pierdut orice formă de control”, adaugă Hriscu.

În mai 2015, Parlamentul a aprobat o lege care prevedea, în plus față de acea fundație de interes public, înființarea unui fond de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc, la care urmau să fie obligaţi să contribuie toţi organizatorii de jocuri de noroc licenţiaţi.

Majoritatea companiilor de jocuri trebuia să achite câte 1.000 de euro pe an pentru acel fond, respectiv câte 5.000 de euro în cazul operatorilor online și a loteriei naționale.

Ad placeholder

Deși sumele individuale erau relativ mici, suma totală ajungea la câteva sute de mii de euro pe an datorită sutelor de operatori de jocuri de noroc din România. 

Banii urmau să fie alocați pentru: 

  • activităţile şi programele de protecţie a tinerilor şi a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc
  • prevenirea şi tratamentul dependenţei de jocuri de noroc
  • realizarea promovării şi publicităţii responsabile
  • soluţionarea promptă şi eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc şi un jucător.

Legea specifica și că toate aceste programe urmau să fie derulate de către fundația de interes public, în colaborare cu Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog sau alte O.N.G.-uri.

Dar Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog nu fusese nici măcar consultat pe tema aceasta, a arătat o investigație Balkan Insight. Numele instituției a fost trecut în proiectul de lege doar ca să sune mai bine.

Ad placeholder

Fondul și fundația, blocate trei ani

La finalul lui februarie 2016, reprezentanții celor mai mari firme de jocuri de noroc care doreau să fie membri fondatori ai fundației de interes public au avut 10 zile la dispoziție să își exprime intenția de participare, conform Hotărârii  nr. 111/2016 din 24 februarie 2016.

Nu s-a înscris nimeni.

Motivul principal a fost că nici legea și nici normele de aplicare nu ofereau niște răspunsuri clare la o serie de întrebări legate de funcționarea fundației, respectiv a fondului, au explicat mai mulți reprezentanți din industria jocurilor de noroc.

Cine urma să aibă control asupra fundației, dar asupra fondului? Care urma să fie relația dintre cele două, dar dintre instituție și operatorii de jocuri de noroc? Concret, cine urma să decidă cum vor fi cheltuiți banii pentru tratarea dependenței?

Ad placeholder

În toamna lui 2018, răspunsul era încă în aer. Practic, la data aceea exista de trei ani o lege care să vină în sprijinul dependenților, dar legea nu putea fi aplicată. 

Cum a fost depășit blocajul?

Impasul legislativ a fost depășit, parțial, doar la finalul anului 2018. 

Ordonanța de Urgență nr. 114 din 28 decembrie 2018 prevedea înființarea pe lângă ONJN a unei “activități finanțate integral din venituri proprii în conformitate cu prevederile Legii nr 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social”.

Aproape 3 milioane de euro sunt disponibili pentru prevenirea și tratarea celor 100.000 de dependenți de jocuri de noroc, dar banii stau nefolosiți. Replica Joc Responsabil

Practic, ONJN urma să se extindă și să înființeze un nou departament în cadrul său, “o activitate”, care să colecteze și să administreze banii pentru programele de prevenire și tratare a dependenței.

Ordonanța nr. 15 din 21 august 2019 aducea lămuriri suplimentare. 

Ad placeholder

S-a prevăzut înființarea a zece posturi noi în cadrul instituției, pentru care se vor cheltui maximum 30% din banii colectați pentru tratamentul jocurilor de noroc.

O nouă amânare, pusă pe seama coronavirusului

Banii pentru tratarea dependenței de jocuri de noroc au fost, în sfârșit, colectați anul trecut, chiar și retroactiv, pentru perioada 2015-2019. Suma totală a fost de 14,4 milioane de lei (2,98 milioane de euro).

“La data prezentei nu au fost efectuate cheltuieli pentru derularea de programe și proiecte, activitatea nefiind operaționalizată în totalitate”, a precizat ONJN într-un răspuns pentru Libertatea de pe 17 iunie.

Adică au banii, dar n-au structura. În 10 luni, din august 2019 până la mijlocul lui iunie 2020, au fost angajate doar două din cele 10 persoane prevăzute de organigramă.

De data asta, epidemia a fost de vină, a explicat ONJN, care spune că a scos 4 posturi la concurs, dar a venit COVID-19.

Dar un șef există. Este vorba de Mihaela Boțilă, care în 2019 a fost șef serviciu la Ministerul Comunicațiilor, iar anterior a lucrat la ANAF. 

Inspirație de la firmele de jocuri de noroc

Numele noului departament din cadrul ONJN  care se va ocupa de problemele dependenților de jocuri de noroc este “Serviciul Promovare Joc Responsabil”.

Inspirația pentru acest nume vine de la un program al industriei de jocuri de noroc pentru tratarea dependenței, numit Joc Responsabil.

Iar legătura nu este doar de nume, practic, ONJN a preluat din industrie un conccept, pentru că programul Joc Responsabil este implementat de către doi psihologi cu legături directe cu industria de jocuri de noroc.

Steliana Rizeanu, unul dintre cei doi psihologi, a avut o firmă de jocuri de noroc. Compania ei era înregistrată la aceeași adresă unde funcționează acum clinica Aquamarin, unde programul Joc Responsabil trimite dependenții de jocuri de noroc să se trateze.

Celălalt psiholog, Leliana Pârvulescu, a oferit consultanță unei firme de jocuri de noroc, respectiv Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România.

Cum se vor cheltui banii?

Întrebarea principală e cum vor fi cheltuiți acești bani, pentru că vorbim despre o sumă considerabilă, crede psihiatrul și psihoterapeutul Eugen Hriscu.

“Din banii ăștia am putea să construim nu doar sistemul de tratament pentru dependenții de gambling, am putea să punem inclusiv bazele sistemului de tratament pentru alcool”, explică psihoterapeutul.

Un aspect foarte important este prevenirea primară, când îi ajuți pe oameni să nu se apuce de consum. Aici te adresezi tinerilor. Cei mai mulți dependenți, inclusiv mulți dintre clienții mei, au început să joace când aveau sub 18 ani.

Eugen Hriscu:

“Prevenirea secundară reprezintă tratamentul propriu-zis, încerci să îi ajuți pe oamenii dependenți să iasă din dependență. Ai nevoie de centre de tratament, programe de tratament, dar și de traininguri pentru specialiști. Trebuie să formăm psihologi, psihiatri pentru a lucra cu dependenți.”

Punctul de vedere al Asociației Joc Responsabil

„Urmare a articolului intitulat „Aproape 3 milioane de euro sunt disponibili pentru prevenirea și tratarea celor 100.000 de dependenți de jocuri de noroc, dar banii stau nefolosiți”, postat online în data de 15 Iulie, ora 20:10 sub semnătura doamnei Diana Meseșan, Asociația Joc Responsabil a constatat o serie de inexactități și vă transmitem, în cele ce urmează, mai multe informații menite să contribuie la o informare corectă a opiniei publice. 

Le redăm punctual după cum urmează: 

1. Potrivit textului articolului „aproape 100.000 de dependenți de jocuri de noroc trăiau în România în 2016, conform unui studiu comandat de Romslot și Rombet, două asociații ale operatorilor de jocuri de noroc.” 

Potrivit studiului realizat pe baza criteriilor specialiștilor internaționali în psihologie de către GfK România pentru Asociaţia Romslot şi Romanian Bookmakers – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România, incidența dezvoltării de probleme de joc în rândul populației peste 18 ani a României este de 0.6%. Mai exact, 0,6% dintre românii de peste 18 ani au depăşit linia diverstismentului, respectiv joacă mai mult decât ar trebui sau îşi permit. Atragem atenția asupra faptului că cei 0,6% nu sunt “dependenţi”, ci jucători care au trecut linia distracţiei, respectiv sunt pe un drum periculos, la care pot renunţa încă fără ajutor. 

Așadar, procentul persoanelor care manifestă probleme de joc este chiar mai mic în populaţia +18 ani. Mai mult, confruntând aceste date cu studii realizate la nivel european, observăm că procentul celor care au depășit linia divertismentului în România se încadrează la limita inferioară a marjei europene, estimată la 0,5 – 2 % persoane din populația +18 ani. 

2. „Pe dependenți se clădesc profiturile de miliarde de euro ale companiilor mondiale (…) S-a considerat că firmele de jocuri de noroc trebuie implicate direct în tratarea dependenței, datorită expertizei lor în domeniu. Nu s-a ținut cont însă de faptul că dependenții sunt extrem de profitabili pentru aceste companii, asigurându-le cel puțin 40-50% din venituri.” 

Această afirmație nu are la bază estimări, cercetări ori rezultate oficiale ce aparțin autorităților publice. Operatorii nu-și doresc clienți cu probleme în locațiile de joc, ci clienți mulțumiți. Un client cu probleme, care a pierdut sume mari de bani se transformă într-o problemă și pentru operator pentru că îi poate aduce serioase prejudicii de imagine, pagube materiale, etc. Mesajele de joc responsabil sau de promovare a unui comportament responsabil față de jocurile de noroc sunt, mai mult ca oricând, în centrul strategiei de comunicare a operatorilor din această industrie. Dovadă este și faptul că industria de gambling din România.

investește, încă din anul 2012, în programe destinate jocului responsabil. Doar în ultimul an, prin programul Joc Responsabil, aproximativ 1600 de persoane au apelat la numărul Tel-Verde pus la dispozițe de către Asociație, aproximativ 900 s-au programat la ședințele de evaluare și terapie oferite în program, iar 500 s-au prezentat efectiv la unul dintre cabinetele din țară, respectiv București (2), Iași, Constanța și Craiova. În plus, țara noastră este una dintre puținele țări din Europa în care industria de jocuri de noroc a finanțat dezvoltarea unui serviciu online de consiliere psihologică, serviciu care este funcțional pe platforma www.jocresponsabil.ro și de care au beneficiat peste 2000 de persoane din Septembrie 2019 și până în prezent. 

3. „La finalul lui februarie 2016, reprezentanții celor mai mari firme de jocuri de noroc care doreau să fie membri fondatori ai fundației de interes public au avut 10 zile la dispoziție să își exprime intenția de participare, conform Hotărârii nr. 111/2016 din 24 februarie 2016. Nu s-a înscris nimeni.” 

Organizațiile patronale care reprezintă companiile din sectorul de jocuri de noroc din România și-au manifestat în repetate rânduri intenția de a fi reprezentate ca membri fondatori ai Fundației de interes public pentru jocuri de noroc responsabile social prevăzută în Art 10, alin 4, din OUG 77/2009 și au solicitat Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în diferite rânduri, clarificări cu privire la dispozițiile acestui articol. Mai precis, dacă prin statutul de membri ai Consiliului Consultativ se înțelege statut de membri cu persoane juridice (asociații profesionale) sau cu persoane fizice desemnate ca reprezentanți ai acestor organizații în Consiliul Consultativ. În ambele dintre ipoteze a fost transmis acordul organizațiilor reprezentative și al membrilor din Consiliul Consultativ și au fost desfășurate mai multe întâlniri cu scopul de a definitiva actele constitutive. 

4. „Dependența de jocurile de noroc este dependența asociată cu cele mai multe cazuri de suicid (…) Comportamentul seamănă, ca și periculozitate, cu consumul de amfetamină sau cocaină”. 

Înțelegem faptul că acest paragraf redă opiniile unui psihiatru și psihoterapeut, specialist în adicții și în niciun caz nu ne dorim să îngrădim dreptul la libera exprimare a autorului și a intervievatului, însă, dat fiind faptul că aceste afirmații propagă o serie de neadevăruri, considerăm că este necesar să atragem atenția asupra lor. 

Problemele unor jucători nu trebuie confundate cu dependențele de substanțe chimice. Acestea din urmă implică un metabolism la nivelul ficatului, probleme de mediatori chimici și receptori și, deci, nu au nicio legătură cu mecanismul declanșat de practicarea în exces a jocurilor de noroc. Dacă un jucător ajunge să aibă o depresie sau un comportament adictiv, acest lucru este legat de cele mai multe ori de relațiile familiale, concepția despre bani, confuzia între joc și afacere. 

Potrivit studiilor la nivel internațional, sunt persoane care sunt predispuse diferitelor tipuri de adicții, iar jocurile de noroc sunt doar o formă prin care se manifestă această predispoziție. Dacă nu ar fi fost expuse jocurilor de noroc, acestea ar fi fost substituite de altceva. 

Înțelegem și faptul că, pentru mass-media, dramele referitoare la cazurile de suicid reprezintă un subiect de știri. Cu toate acestea, din punct de vedere statistic, cazurile de suicid au o incidență foarte mică, fiind cazuri izolate. Pentru marea majoritate a jucătorilor, jocurile de noroc și pariurile sportive sunt doar un mijloc de divertisment. Ca atare, trebuie făcută o distincție clară între jucătorii care ocazional participă la activități de jocuri de noroc și cei care au comportamente de tip adictiv, precum și între practicanții de jocuri de noroc și cei care ajung să recurgă la gesturi extreme. 

5. „Programul Joc Responsabil este implementat de către doi psihologi cu legături directe cu industria de jocuri de noroc (…) Leliana Pârvulescu a oferit consultanță unei firme de jocuri de noroc, respectiv Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România”. 

Programul Joc Responsabil este primul și cel mai vechi program derulat de industrie, iar în prezent este implementat de către Asociația cu același nume. Asociația Joc Responsabil a dobândit personalitate juridică 

în anul 2017 și reprezintă un vehicul care contribuie la prevenirea dependenței de jocuri, la educarea publicului pe această tematică, precum și la combaterea dependenței, prin oferirea de consiliere psihologică persoanelor care au înțeles greșit rolul de divertisment al jocurilor de noroc. 

Asociația închide cercul responsabilității: de la educație și prevenție – prin programul Antrenat de Majorat derulat în liceele din țară și adresat elevilor din clasele a XI-a și a XII-a precum și prin programele de instruire pentru angajații din industrie – până la intervenție – prin programul omonim, Joc Responsabil, care oferă consiliere psihologică gratuită la unul din cele șase cabinete existente în București, Cluj-Napoca, Iași, Constanța și Craiova și prin programul Consiliere 24/7, un serviciu integrat de consiliere psihologică online (livechat și audio chat) pentru jucătorii cu potențiale probleme legate de jocurile de noroc. 

Contrar informațiilor redate în articol, doamna psihoterapeut al programului Joc Responsabil, Leliana Pârvulescu nu a oferit în niciun moment consultanță unuia dintre membrii fondatori ai Asociației Joc Responsabil, în cauză Romanian Bookmakers – Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România și facem precizarea că Romanian Bookmakers nu este o „firmă de jocuri de noroc”, ci o organizație patronală care îşi asumă rolul de reprezentare a industriei de pariuri în cotă fixă, ca atare nu organizează și exploatează activități de jocuri de noroc. 

De asemenea, dorim a vă face cunoscut faptul că Asociația Joc Responsabil nu are un contract de exclusivitate cu niciunul dintre psihologii cu care colaborează și că aceștia pot colabora cu oricine doresc. Atât Leliana Pârvulescu, cât și Steliana Rizeanu, psihoterapeuți în cadrul programului Joc Responsabil, se bucură de recunoaștere națională în domeniul psihologiei comportamentale, publică lucrări și susțin seminarii de specialitate, inclusiv în alte țări europene. 

În final, dorim să evidențiem faptul că, după mai bine de 20 de ani de gambling în România, nivelul de maturitate al industriei de jocuri de noroc a crescut. Industria de jocuri de noroc a realizat că este un domeniu care vine cu vulnerabilități pe care nu le ascunde și cărora li se adresează prin intermediul Asociației Joc Responsabil. În plus, odată cu maturizarea pieței, operatorii sunt conștienți de faptul că un business sustenabil se clădește urmând principiile de responsabilitate socială. Prin urmare, Asociația Joc Responsabil pune umărul la ceea ce trebuie să reprezinte un gambling corect și bazat pe principii de responsabilitate și a ajuns ca, în prezent, în ceea ce privește promovarea jocului responsabil, să aibă același nivel de expertiză precum cel al țărilor cu vastă experiență în acest domeniu. 

Adăugăm faptul că, în Italia, Cipru, Elveția sau Spania, statul – singur sau în parteneriat cu alte instituții – este cel care finanțează sau susține financiar organizații sau structuri care oferă servicii în direcția promovării conceptului de joc responsabil. De asemenea, în Regatul Unit al Marii Britanii, Malta și din nou Italia, organizațiile nonguvernamentale care oferă astfel de servicii sunt susținute financiar de către operatorii de jocuri de noroc. Nu în ultimul rând, în Africa de Sud sau Cehia, există un mix de surse de finanțare între stat și industria jocurilor de noroc. 

Ne manifestăm întreaga disponibilitate pentru a vă oferi informații cu privire la activitatea pe care o desfășurăm, în speranța că pe viitor vor fi evitate eventuale erori de informare sau de interpretare și pentru asigurarea unei informări corecte și obiective a opiniei publice.”

Citeşte şi:

Noi imagini cu Andreea Esca de la petrecerea unde nu s-au respectat regulile sanitare. Vedeta, filmată chiar de PRO TV cu și fără mască la eveniment

Mărturia unui jurnalist TVR care a filmat bolnavi de COVID-19 într-o secție ATI. ”Simți cum plutește moartea”

Budapesta impune restricții românilor care merg în Ungaria: carantină sau două teste negative pentru COVID făcute la interval de 48 de ore în ultimele cinci zile

Tot acest loc îi aparține lui Ion Țiriac. Decizia pe care a luat-o acum miliardarul
PARTENERI - GSP.RO
Tot acest loc îi aparține lui Ion Țiriac. Decizia pe care a luat-o acum miliardarul
S-a aflat TOT! De ce a fost ucis Emi Pian. Nu din cauza unei datorii la barbut. Ce s-a întâmplat în Ploiești
PARTENERI - PLAYTECH.RO
S-a aflat TOT! De ce a fost ucis Emi Pian. Nu din cauza unei datorii la barbut. Ce s-a întâmplat în Ploiești
Horoscop 13 august 2020. Capricornii aplică o lovitură gravă unei relații cu cineva din interiorul familiei
HOROSCOP
Horoscop 13 august 2020. Capricornii aplică o lovitură gravă unei relații cu cineva din interiorul familiei
RECOMANDĂRI