Afacerea vinului se desfăşoară de mai mulţi ani pe dealurile Prahovei, dar a fost făcută până acum cu mare discreţie şi rudimentar. Vinul, de diverse soiuri, era ambalat manual în PET-uri chiar de călugării Mănăstirii Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din localitatea Jercălăi. Din această toamnă însă, Patriarhia a dotat fabrica cu o linie de îmbuteliere a vinului, care în fiecare sezon scoate pe piaţă mii de sticle cu licoare sângerie. Vinul, o parte neîmbuteliat, ajunge la biserici, pentru împărtăşanie, iar o mare cantitate este ambalată şi trimisă la vânzare, cu 9 lei sticla.
75.000 de litri la un transport
Dacă centrul afacerii se află departe de Bucureşti, piaţa de desfacere e chiar crama din Dealul Mitropoliei, din Capitală. În mănăstirea de la Jercălăi trăiesc câteva zeci de călugări, care trebuie să proceseze toamna tone de struguri proveniţi din trei podgorii de mii de metri pătraţi de pe Valea Călugărească. Interesant este că una dintre ele se află chiar în curtea lăcaşului.
Reporterii Libertăţii au fost la fabrica de vin imediat după ce producerea licorii bahice se încheiase. În curtea mănăstirii, departe de ochii credincioşilor care se rugau, chiar în buza podgoriei, se găseau stivuite sute de sticle care aşteptau să fie umplute şi îmbuteliate cu vinul care se afla încă în butoaie.
Lângă sticlele goale se aflau alte utilaje de strivit şi de procesat strugurii, care aşteptau să fie puse la păstrare până la toamna viitoare. De altfel, câţiva săteni angajaţi la linia de îmbuteliere au spus, mândri nevoie mare, că într-adevăr acolo se “scoate vin bun, chiar sfinţit”.Afacerea este prosperă, numai în această toamnă, de exemplu, la un singur transport, au fost aduşi din Prahova la Bucureşti 75.000 de litri de vin roşu, alb sau roze, care se vând ca pâinea caldă drept licoare tămăduitoare.