Petru Păduraru nu mai este Mitropolit al Basarabiei. Sinodul BOR i-a aprobat cererea după scandalul în care a fost implicat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române (BOR) de retragere a lui Petru Păduraru din funcția de Mitropolit al Basarabiei, anunțată pe 3 iunie, marchează sfârșitul unei ere de 30 de ani. Mitropolitul Petru, liderul Bisericii Ortodoxe a Mitropoliei Basarabiei din Republica Moldova, a demisionat în urma unui scandal sexual care a zguduit atât comunitatea religioasă, cât și scena politică și geopolitică a regiunii. Înregistrări video apărute pe rețelele de socializare, inclusiv pe Facebook, îl arată pe acesta în ipostaze compromițătoare, întreținând relații intime cu bărbați.
Cuprins:
Competiția religioasă între România și Rusia în Republica Moldova
Republica Moldova este scena unei competiții religioase între două structuri ortodoxe, scrie senatoarea Victoria Stoiciu. Astfel, ea explică de ce între Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, și Mitropolia Moldovei, care ține de Patriarhia Moscovei, există o rivalitate care nu este doar religioasă, ci și geopolitică. Mitropolia Moldovei a fost adesea acuzată că servește drept instrument al influenței Rusiei în regiune.
Investigații recente au scos la iveală legături între preoții Mitropoliei Moldovei și structuri ruse. Potrivit unor surse, clerici moldoveni au călătorit în Rusia pe banii oligarhului Ilan Șor și ai Fundației Sfântul Ioan Gură de Aur.
Mai mult, spune ea, aceștia ar fi primit carduri bancare rusești Mir, prin care s-au transferat sume de bani, mascate în ajutoare pentru biserici sau salarii, dar cu scopuri politice: influențarea electoratului împotriva orientării proeuropene a Republicii Moldova.
Scandalul sexual al mitropolitului Petru a avut efecte devastatoare asupra imaginii Mitropoliei Basarabiei. În acest context, Mitropolia Moldovei, fidelă Moscovei, ar putea exploata situația pentru a se poziționa drept un bastion al valorilor tradiționale. Este de așteptat ca Rusia să folosească acest episod pentru a consolida narațiuni precum „decadența morală occidentală” și „erodarea valorilor creștine” de către Vest, inclusiv România, explică senatoarea într-o postare pe Facebook.
Criticii spun că Biserica Ortodoxă din Moldova știa despre faptele imputate mitropolitului Petru
Faptele imputate mitropolitului Petru nu sunt o surpriză pentru cei familiarizați cu culisele Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova.
De-a lungul decadelor, au existat investigații și mărturii despre comportamentul său, dar autoritățile religioase și politice au rămas pasive.
Petru Păduraru, în vârstă de 79 de ani, a condus Mitropolia Basarabiei din 1995, fiind primul mitropolit după reactivarea instituției în 1992. Pe 27 mai, acesta și-a depus cererea de retragere, invocând „motive de vârstă, sănătate și pentru binele Bisericii”.
Retragerea sa a fost aprobată de Sinodul BOR în cadrul ședinței din 3 iunie, conform unui comunicat al Patriarhiei Române.
Cu toate acestea, plecarea Mitropolitului Petru nu a fost lipsită de controverse. La doar câteva zile înainte de anunțul oficial, un filmuleț apărut online l-ar fi surprins pe acesta în ipostaze intime cu un alt bărbat.
Într-un comunicat, preotul Andrei Bucliș, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Basarabiei, a declarat: „Ne detașăm de un astfel de comportament, nu doar pentru un cleric, ci în general, nu suntem de acord cu un astfel de comportament, pentru că e contrar principiilor morale ale credinței ortodoxe”.
Potrivit Statutului BOR, mitropolitul unei eparhii din afara României, cum este cazul Mitropoliei Basarabiei, este ales de Sinodul BOR din unul sau doi candidați propuși de Adunarea eparhială.
Totuși, statutul specific al Mitropoliei Basarabiei, revizuit în 2024, prevede că Sinodul mitropolitan propune candidați cu cetățenia R. Moldova și demnitatea de episcop eparhiot în cuprinsul Mitropoliei Basarabiei, conform unui material publicat de Europa Liberă.
Candidații trebuie să fie membri ai Sfântului Sinod, să aibă studii teologice și să se fi remarcat prin „viață curată, cultură teologică, demnitate eclezială, zel misionar și simț gospodăresc”. Procesul trebuie finalizat în cel mult 60 de zile de la vacantarea funcției.
Cei trei episcopi care ar putea prelua funcția de Mitropolit
- Episcopul Veniamin - În vârstă de 50 de ani, originar din satul Puhoi, raionul Anenii Noi, conduce Episcopia Basarabiei de Sud din 2018. A studiat teologia în România și Elveția și a fost secretar la Cancelaria Sfântului Sinod.
- Episcopul Antonie - Medic igienist și teolog, în vârstă de 63 de ani, s-a născut în Hârbovăț, raionul Anenii Noi. A fost ales Episcop de Bălți în 2018 și este cunoscut pentru implicarea sa în procesul de înregistrare a Mitropoliei Basarabiei la CEDO.
- Episcopul Nectarie de Bogdania - Originar din Brăila, România, are 57 de ani și deține funcția de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului din februarie 2025. A fost starețul Mănăstirii Putna timp de 20 de ani, dar nu se știe dacă deține cetățenia R. Moldova.
Politicianul Vlad Cubreacov, fost reprezentant al Mitropoliei Basarabiei la CEDO, a declarat că viitorul mitropolit ar avea misiunea de a „consolida ortodoxia românească la răsărit de Prut aflată încă sub presiunea vechilor structuri moscovite de putere bisericească sau a celor cripto-sovietice”, conform Europa Liberă.
De mai bine de două decenii, Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei se află într-o competiție acerbă pentru recunoaștere și influență. Invazia rusă în Ucraina, începută în februarie 2022, a intensificat acest conflict, determinând zeci de parohii să părăsească Mitropolia Moldovei și să se alăture celei subordonate Patriarhiei Române.
