În vreme ce cea mai mare parte a lumii se chinuie încă să își cumpere dozele pentru primul vaccin, iar cadrele medicale și persoanele vulerabile rămân expuse în fața virusului, unele țări fac planuri sau au început să administreze un rapel suplimentar, pentru a spori imunitatea celor deja vaccinați.
Criticile au apărut deja. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut un moratoriu global privind administrarea celei de-a treia doze până cel puțin în septembrie, amintind că țările cu venituri mici au o nevoie urgentă de vaccinuri.
„Nu ar trebui și nu putem accepta ca țările care au folosit deja cea mai mare parte a rezervei globale de vaccinuri să folosească încă și mai multe, în vreme ce cei mai vulnerabili oameni să rămână neprotejați”, a declarat directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus.
OMS stabilise o țintă inițială care viza vaccinarea a cel puțin 10% din populația fiecărei țări, până în septembrie.
Evident, în unele state, acest obiectiv a fost depășit ușor. Până pe 23 iulie, America de Nord și cele mai multe țări din UE vaccinaseră deja complet în jur de 50% din populație.
Proporția de populație complet vaccinată pînă pe 4 august
România nu a atins ce-i drept acest prag, dar de vină nu este lipsa de doze.
Însă alte țări din alte colțuri ale lumii se află mult în urmă. Doar aproximativ 2% din populația Africii a fost complet vaccinată până pe 23 iulie, potrivit cifrelor adunate de Washington Post.
„Este exasperant”
Unii experți se tem că goana după administrarea rapelului suplimentar în statele bogate ar putea adânci inegalitățile campaniei de vaccinare din lume.
În ciuda donațiilor recente pe care statele bogate le-au făcut către cele sărace, mesajul pe care cele dintâi le-ar trimite ar fi unul sumbru.
„Când vezi cum SUA își vaccinează tinerii sănătoși și cum plănuiește să facă a treia doză celor vârstnici, o să clatini din cap și o să spui: Ei bine, e drăguț că îmi dăruiești câteva doze”, a observat Lawrence Gostin, profesor de sănătate publică la Georgetown University Law.
„Este exasperant”, a adăugat el.
În ciuda acestei percepții, susținerea pentru administrarea rapelului suplimentar crește în țările bine vaccinate.
A treia doză a început să fie administrată în Israel și Rusia și cel mai probabil va începe în țări europene precum Germania, Franța sau Marea Britanie, pentru unele categorii de populație.
Și România a anunțat că ia în calcul acest lucru.
Comisia Europeană a transmis joi că decizia privind administrarea unei a treia doze de consolidare de vaccin anti-COVID-19 revine fiecărui stat membru al UE, dar a recomandat să fie avute în vedere evaluările ştiinţifice.
SUA nu au recomandat deocamdată administrarea rapelului suplimentar, dar această decizie nu va întârzia cel mai probabil.
„Beneficiarii operațiilor de transplant, pacienții bolnavi de cancer, cei care suferă de boli autoimune, aceste categorii vor fi printre primele care vor primi a treia doză”, a anunțat doctorul Anthony Fauci, în iulie, într-un interviu CNN.
Rapelurile suplimentare – o piață de 11 până la 37 de miliarde de dolari pe an
Dezbaterea privind necesitatea unor rapeluri suplimentare a apărut încă din primele zile ale campaniilor de vaccinare, dar temerile față de noile variante și cazurile de infectare apărute printre cei imunizați – chiar dacă rare – au adus discuția mai aproape de o decizie.
Cei mai mulți lideri occidentali au admis disparitatea în ceea ce privește rezervele de vaccin la nivel global, dar în același timp au rămas concentrați asupra nevoilor propriilor populații.
Pentru autorități, explicația este simplă. Datoria lor este către cetățenii care i-au ales și care îi pot da afară de la guvernare, scrie Washington Post.
În plus, există și o îngrijorare perfect întemeiată, ținând cont că persoanele vaccinate care se infectează pot transmite virusul mai departe și îi pot îmbolnăvi pe cei vulnerabili.
Pentru companiile farmaceutice care au dezvoltat vaccinurile, banii pot fi un factor motivant puternic.
În iulie a existat o contră neobișnuită între Pfizer și partenerul său german BioNTech pe de o parte și Departamentul de Sănătate și Servicii Umane pe de altă parte, care a respins concluzia companiilor cum că o doză suplimentară ar fi necesară.
La momentul respectiv, experții și-au exprimat îngrijorarea că producătorii de vaccinuri ar putea juca un rol subiectiv în dezbaterea privind necesitatea rapelului.
Cifrele vehiculate sunt uriașe. O analiză a Bloomberg Intelligence din luna mai estima că rapelurile suplimentare ar putea ajunge la un total de 11 până la 37 de miliarde de dolari în fiecare an.
Teama de variante mai periculoase
Experții globali au făcut în mod repetat apel pentru distribuirea echitabilă a vaccinurilor. Oamenii de știință au avertizat că dacă virusul va putea circula nestingherit în diverse colțuri ale lumii, acest lucru ar putea duce la apariția unor noi variante care să amenințe întreaga planetă.
Delta, cea mai periculoasă variantă apărută, a fost depistată inițial în India, o țară cu o rată de vaccinare redusă, care a lăsat populația expusă.
O altă variantă care prezintă îngrijorare este Lambda, cea identificată inițial în Peru, de unde s-a extins în mare parte din America de Sud.
Vaccinurile funcționează încă împotriva acestor variante, dar este neclar dacă acest lucru se va întâmpla și în viitor, în fața unor variante mai abile.
Iar țările sărace se confruntă cu o lipsă de vaccinuri în condițiile în care țările bogate au doze în exces.
Stat News a estimat recent că unele state americane au milioane de doze în exces, multe dintre acestea urmând să expire înainte de a fi folosite.
Robert Ator, șeful distribuției vaccinurilor în Arkansas, a admis că statul are așa de multe doze, încât situația „devine un pic caraghioasă”.