Accidentele vascular-cerebrale

Accidentele vascular-cerebrale sunt o categorie de probleme legate de perturbarea sau intreruperea circulatiei sangelui in anumite zone ale creierului.
Privarea celulelor nervoase (si nu numai) de oxigenul din sange cauzeaza moartea sau deteriorarea lor. De regula, accidentele vascular-cerebrale au loc prin obturarea uneia dintre artere, vasele care duc sangele oxigenat catre organe, cu un cheag de sange. In acest caz, se vorbeste de ischemie. Situatiile de acest tip pot aparea pe un termen scurt, mai mic de 24 de ore, iar in acest caz simptomele dispar cu repeziciune. Un astfel de accident este insa un semnal serios ca asemenea probleme se pot repeta in viitor.
Asa-numitele tromboze cerebrale constau in formarea cheagului permanent intr-o artera care iriga creierul. De regula, ele sunt legate de arterioscleroza, adica intarirea peretilor arterelor din cauza imbatranirii. Daca cheagul provine dintr-o alta parte a aparatului circulator, se vorbeste despre o embolie.
In fine, hemoragiile cerebrale (spargerea unui vas in interiorul creierului) pot cauza deteriorari ale tesutului nervos si prin inundarea acestuia cu sange.
Persoanele suferinde sunt afectate in cele mai diverse grade, din cauza caracterului foarte complex al „retelei neuronale” din creierul fiecaruia. Exista o corespondenta intre zona din creier in care a avut loc accidentul si simptome, fiindca, precum se stie, fiecare arie este responsabila cu o alta functie, ca limbajul, memoria, coordonarea miscarilor etc.
De regula, accidentele vascular-cerebrale debuteaza brusc, iar ca simptome curente pot fi mentionate senzatia de slabiciune, paralizia sau nesiguranta in miscari („moliciunea” membrelor superioare si inferioare). Persoana in cauza va avea dificultati de vorbire/intelegere si de inghitire a alimentelor, de unde si perfuziile sau alimentarea prin tuburi care se folosesc terapeutic. Atacurile severe duc la pierderea cunostintei, situatie in care revenirea la normalitate e problematica.
Accidentele la care ne referim apar de regula la persoanele varstnice; de aceea, o varsta de peste 40 de ani obliga la supravegherea unor parametri vitali si obiceiuri de viata. Hipertensiunea nu cauzeaza, in primele stadii, simptome de nici un fel, motiv pentru care se recomanda verificari de rutina anuale (screening), dupa intrarea in deceniul al cincilea de viata. Tulburarile de ritm cardiac sunt si ele frecvente de la o varsta incolo si pot cauza formarea cheagurilor in interiorul inimii, de unde prescrierea unei medicatii specifice. Diabetul, ca si consumul de alcool si fumatul, sunt considerati si ei factori favorizanti.
Grav in sine, un accident vascular-cerebral nu este un capat de drum. Foarte multi dintre suferinzi isi vor reveni aproape in totalitate, sub o supraveghere medicala atenta. Resorbirea cheagurilor, dar si capacitatea creierului de a „reface conexiunile” pe alte cai, in jurul zonei afectate, duc la cvasi-miracole.
Prevenire si tratament:
Reabilitarea are loc sub indrumarea multor specialisti.
Prevenirea accidentelor vascular-cerebrale se refera la evitarea fumatului si consumul de alcool moderat. Prin arterioscleroza pe care o favorizeaza, alimentatia bogata in grasimi predispune si la un atac cerebral. In primele zile, persoana care a suferit un accident vascular-cerebral este hidratata din belsug si alimentata prin diverse metode naturale sau artificiale. Urmatoarea faza consta in reabilitare, care depinde de functiile afectate si implica specialisti diversi: psihoterapeuti, specialisti in terapia limbajului, personal medical auxiliar. Se mai folosesc, pentru prevenirea unui nou atac, anticoagulante care previn formarea cheagurilor si din care cel mai comun este aspirina.

Urmărește-ne pe Google News