Românii sunt din ce în ce mai pesimiști când vine vorba de economia țării: 70% sunt convinși că vor trăi mai prost anul viitor

Lipsa perspectivei economice alimentează teama românilor

România s-a confruntat cu inflația de-a lungul istoriei, însă ceea ce face ca situația actuală să fie deosebită este absența unui orizont clar de scădere a prețurilor.

„Când oamenii nu văd capătul tunelului, comportamentul lor se schimbă fundamental”, avertizează economiștii.

Sondajul IRSOP arată că 76% dintre români sunt convinși că prețurile vor continua să crească, un procent mai mare decât cel înregistrat în luna martie (75%).

Această percepție generează un efect de tip bulgăre de zăpadă. Așteptările inflaționiste ridicate fac ca oamenii să fie mai reticenți în a cheltui sau a investi, economisind mai puțin și amânând decizii importante. Astfel, incertitudinea economică se autoalimentează, iar creșterea prețurilor devine inevitabilă.

Scăderea veniturilor și puterea de cumpărare

Un alt punct nevralgic evidențiat de IRSOP este stagnarea veniturilor. Doar 34% dintre români se așteaptă ca veniturile lor să crească în următorul an, în scădere de la 38% în luna martie.

Între timp, restul de 63% estimează că veniturile lor vor rămâne aceleași sau vor scădea. Această realitate economică duce la o reducere a puterii de cumpărare, lucru pe care respondenții sondajului îl resimt din plin.

Presiunea asupra Guvernului de a interveni pentru a subvenționa costurile de trai devine tot mai mare.

„Dacă 71% din populație intră în iarnă cu venituri insuficiente față de prețuri, presiunea politică pentru intervenție va deveni imposibil de ignorat”, avertizează analiștii IRSOP.

Consumul casnic este în scădere

Cifrele din comerț confirmă tendințele pesimiste. Potrivit aceluiași sondaj, 55% dintre români cumpără mai puțin pentru nevoile curente decât în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, o parte din populație alege să investească banii pe care îi cheltuiește cu precauție.

Aproximativ 49% direcționează fondurile către pregătire profesională, iar 46% către economii pentru situații de urgență.

Un aspect surprinzător este creșterea interesului pentru achiziționarea de automobile noi sau second-hand, cu 24% dintre respondenți declarând că își păstrează economiile pentru astfel de achiziții – în creștere față de 20% în luna martie. Această tendință poate fi explicată prin devalorizarea monedei naționale și percepția că bunurile de folosință îndelungată sunt o investiție mai sigură.

Piața muncii, într-o stabilitate „aparentă”

Deși situația economică generală este îngrijorătoare, 77% dintre români consideră că locul lor de muncă este sigur, o creștere față de 71% în martie. Cu toate acestea, 80% dintre cei care se confruntă cu riscul pierderii locului de muncă spun că găsirea unui alt job în zona lor este dificilă.

Deși piața muncii nu este în colaps, dinamica ei s-a răcit considerabil, reducând șansele angajaților de a negocia salarii mai mari.

Încrederea românilor în viitor, în declin

Cea mai alarmantă constatare a studiului IRSOP este prăbușirea încrederii românilor în viitor. Aproape 68% dintre respondenți cred că vor trăi mai prost în următorul an, iar 45% sunt de părere că situația economică se va deteriora și mai mult în următorii cinci ani. Este un fenomen care depășește fluctuațiile economice și are implicații profunde asupra deciziilor individuale.

„Așteptările negative persistente modifică structura deciziilor: oamenii fac mai puțin, riscă mai puțin, planifică mai puțin”, explică studiile de economie comportamentală.

Această lipsă de încredere poate conduce la emigrare, nu neapărat din disperare, ci dintr-un calcul pragmatic: „Dacă nu există perspectivă de îmbunătățire, de ce să rămâi?”, concluzionează experții IRSOP.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE