„Albania nu mai e despre minerit, ci despre migrație”

În satul Golaj, magazinele stau mai mult goale, iar oamenii se bazează pe banii trimiși de rudele lor din Marea Britanie.

„Albania era cunoscută pentru minerit, acum e cunoscută pentru emigrare”, spune cu amărăciune Sulejman Brati, un localnic de 67 de ani.

El recunoaște că doi dintre fiii săi trimit bani din Marea Britanie, unde trăiesc ilegal: unul a trecut Canalul Mânecii pe o barcă a traficanților, iar celălalt s-a ascuns în spatele unui camion.

Școli goale și sate fără viitor

Fenomenul a lovit direct comunitățile. În Golaj, școala pierde anual zeci de elevi, luați de părinți și duși în Marea Britanie. În lipsa tinerilor, micile afaceri și fermele nu mai au cu cine lucra.

Un alt locuitor povestește că din cei 12 membri ai familiei sale, șase trăiesc acum în Regatul Unit.

„Au plecat ilegal, ascunși în camioane prin Dunkerque și Calais, dar între timp s-au legalizat și muncesc. Cel mai mic avea trei ani când a plecat, acum are 13”, spune acesta.

Gangsterii și „spălarea banilor britanici”

Exodul nu i-a ocolit nici pe cei din lumea interlopă.

„Nu mai avem gangsteri aici, sunt toți în Marea Britanie”, spun sătenii.

Cazul fraților Isuf și Fation Dauti, originari din Golaj, a devenit cunoscut după ce autoritățile britanice i-au acuzat că făceau parte dintr-o rețea de crimă organizată. Deși oficial lucrau în construcții și curățenie, ei trăiau în lux, cu mașini scumpe, haine de firmă și apartamente de mii de lire sterline în Londra.

Întorși în Albania după ce au fost expulzați, procurorii le-au confiscat terenuri, magazine, o cafenea din Tirana și mai multe mașini de lux.

Un alt caz notoriu este cel al verișorilor lor, Alket și Kujdesi Dauti, implicați într-o rețea care aducea sute de migranți în Marea Britanie ascunși în camioane. Tarifele ajungeau la 13.000 de lire pentru un loc în cabină și 8.000 pentru unul în remorcă.

O țară care își pierde generațiile

Golaj are aproximativ 4.000 de locuitori, dar realitatea din teren arată altfel: drumuri pustii, cafenele aproape goale și vile luxoase ridicate din banii trimiși din străinătate, dar lăsate nelocuite.

„Dacă nu ar fi banii trimiși de fii mei din Anglia, n-aș avea cu ce trăi. Nu i-am mai văzut din 2011, doar vorbim la telefon. Migrația a distrus viața de familie”, spune un bătrân din sat.

Albania a trecut printr-o tranziție grea după căderea comunismului. Lipsa locurilor de muncă, salariile mici și corupția i-au determinat pe mulți să plece. În 2022, aproximativ 12.000 de albanezi au ajuns în Marea Britanie cu bărci, reprezentând o treime din totalul migranților ilegali sosiți prin Canalul Mânecii.

„Îmi iubesc țara, dar nu am viitor aici”

Unul dintre emigranți, Festim, 42 de ani, spune că a plătit 6.000 de lire pentru a ajunge în Marea Britanie ascuns sub scaunele unui camion. În prezent, lucrează ca zugrav și își crește cei trei copii la Londra.

„Îmi iubesc țara, dar ce să fac aici? Nu e muncă și nu e viitor. În Anglia copiii mei merg la școală, au o educație bună. Aici nu aș fi avut cum să le ofer asta”, spune el.

Satul Golaj, imaginea unei realități dure

„Uită-te în jur, nu mai sunt tineri aici. Copiii pleacă din școală în fiecare an, vreo 12 dispar așa, iar eu nu găsesc nici măcar un muncitor să îmi repare ceva”, povestește o patroană de cafenea.

Albania riscă să devină o țară a bătrânilor, cu sate părăsite și gospodării care supraviețuiesc doar din banii trimiși de cei plecați.

„Sub comunism aveam fabrici și mine. Acum nu mai avem nimic, doar migrație”, spune un localnic, cu vocea frântă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.