Avertismentul medicilor: Ficatul gras îmbolnăvește inima. Campania care explică de ce steatoza nu este un diagnostic banal
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ficatul gras așa cum este cunoscută steatoza hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD/MASH) de către publicul larg, nu este afecțiune ce poate fi ignorată, ci un semnal de alarmă major pentru inimă. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) a lansat campania ,,Ficat sănătos pentru inimă sănătoasă”, dezvăluind o realitate medicală cruntă: majoritatea pacienților cu afecțiuni hepatice severe nu decedează din cauza ficatului, ci din cauza complicațiilor cardiovasculare, în condițiile în care o treime din populație este afectată de MASH, iar 5-10% dintre pacienți fac forme avansate ale bolii.
Cuprins:
Ficatul – Barometrul sănătății cardiovasculare
Prof. Dr. Liliana Gheorghe, Șef de Secție și medic primar gastroenterolog la Institutul Clinic Fundeni, dar și Președintele Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie, a subliniat că steatoza hepatică (ficatul gras) a devenit o prioritate la nivel mondial, fiind strâns legată de stilul de viață modern.
„Steatoza hepatică determină boala cronică hepatică, este prevalentă, afectează o treime din populația globului și crește în paralel cu creșterea obezității și diabetului”, a explicat prof. Dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterolog la Centrul de Gastroenterologie și Hepatologie din Institutul Clinic Fundeni.
„Potrivit specialistei, ,,steatoza reprezintă un barometru pentru patologia colegilor noștri și lucrăm în această arie împreună cu toții — cu cardiologii, cu diabetologii, cu endocrinologii — pentru a depista aceste cazuri în formă precoce. Steatoza, de fapt, e un factor de risc și un barometru pentru boala cardiovasculară.”
Ficatul gras, „o bombă cu ceas” care crește de 4 ori riscul de deces cardiovascular
Dr. Ioana Daha, medic primar cardiolog la Spitalul Colentina din Capitală, a explicat în cadrul conferinței organizată de APAH-RO de ce prezența grăsimii pe ficat (steatoza) a devenit un instrument esențial în evaluarea riscului de infarct sau accident vascular.
„Prezența steatozei hepatice este un fel de bombă cu ceas. De ce? Pentru că o afectare hepatică incipientă înseamnă, din perspectiva unui medic cardiolog, o abordare foarte intensivă a riscului cardiovascular”, a avertizat dr. Ioana Daha.
Conform cardiologului, legătura dintre cele două organe este demonstrată de cifre alarmante:
Fibrilația atrială apare de două ori mai frecvent la cei cu patologie hepatică.
-Riscul de mortalitate cardiovasculară crește de până la 4 ori în cazul pacienților cu fibroză hepatică avansată.
-Insuficiența cardiacă este în strânsă corelație cu sănătatea ficatului, România fiind deja în plină „epidemie” de insuficiență cardiacă.
„Majoritatea pacienților care au afectare severă hepatică nu decedează din cauza ficatului, ci din cauze cardiovasculare,” a avertizat cardiologul.
MASLD și MASH – un risc tăcut pentru milioane de români
MASLD (Metabolic Associated Steatotic Liver Disease) și MASH (Metabolic Associated Steatohepatitis) sunt noile denumiri ale bolii ficatului gras asociate disfuncțiilor metabolice.
Potrivit APAH-RO, peste 40% din populația României ar putea fi afectată de steatohepatită. Situația este și mai îngrijorătoare în rândul copiilor și tinerilor, unde creșterea obezității și a tulburărilor metabolice favorizează apariția precoce a bolii.
„Mulți pacienți care suferă de ficat gras se confruntă și cu boli de inimă, iar de multe ori una dintre ele rămâne subdiagnosticată. Acest diagnostic banal înseamnă de fapt mult mai mult dacă nu intervenim la timp”, a subliniat Marinela Debu, președinta APAH-RO, care a lansat o campanie pentru publicul larg, care debutează cu o evaluare a gradului de conștientizare în rândul românilor.
„Începem cu două chestionare, unul pentru medici și unul pentru pacienți, pentru a vedea în ce măsură acești termeni sunt cunoscuți. Acestea vor fi deschise până pe 12 aprilie, urmând să le redeschidem la finalul campaniei, în noiembrie, pentru a măsura impactul educațional”, a precizat Marinela Debu.
APAH-RO își propune să facă întâlniri locale, evenimente în cel puțin 3-4 orașe din țară.
Evaluarea riscului de boală metabolică la medicul de familie
Dr. Ligia Moșneaga, medic de familie, prezentă la eveniment, a precizat că steatoza hepatică era până nu demult un diagnostic secundar pus pe o fișă medicală, care nu avea prea multe opțiuni de diagnostic și de tratament, dar în momentul de față lucrurile s-au schimbat spectaculos.
,,A ajuns, de fapt, să fie una dintre cele mai frecvente boli hepatice din lume. Iar noi, medicii de familie putem să identificăm factorii de risc ai pacientului, să aplicăm instrumentele de screening. De multe ori instrumentele de screening sunt niște scoruri calculate pe telefon. Deci, domnul ministru al Sănătății și decidenții din sănătate pot să fie fericiți, că aceste lucruri se fac gratuit: să fac un scor de fibroză pe telefon, să aflu că pacientul meu are un risc de fibroză și să știu ce are, să îl monitorizez și să nu încarc sistemul de spital și ambulatoriu. Dar toate lucrurile astea trebuie puse pe hârtie și aplicate la nivel național, să fie un model de îngrijire a pacientului nu într-un cabinet al unui medic care se preocupă de tema asta, ci în toată țara”, a spus medicul de familie.
Medicii susținători ai campaniei ,,Ficat sănătos pentru o inimă sănătoasă” susțin evaluarea acestui risc de boală metabolică în cadrul screening-ului cardiovascular, pentru a preveni evoluția bolii hepatice către forme severe de boală hepatică.
,,Vreau să previn ciroza hepatică făcând un screening de hepatite la gravidă, la pacientul tânăr și sănătos care și-a făcut tatuaje și la cel care nu mai face ora de sport la școală, la cel care consumă fast-food. Deja vorbim despre un procent extrem de mare de copii care au obezitate și ficat gras”, a semnalat dr. Moșneaga.
Ministerul Sănătății are ca direcție strategică consolidarea prevenției și extinderea programelor de screening pentru principalele patologii cu impact major asupra sănătății publice, a precizat dr. Alexandru Rogobete, prezent la eveniment.
,,Politicile publice eficiente se construiesc pornind de la realitatea din sistem și prin dialog direct cu organizațiile de pacienți. Obiectivul nostru este ca prevenția și identificarea precoce a riscurilor și a bolilor să devină componente funcționale și predictibile ale sistemului de sănătate”, a declarat Ministrul Sănătății.
Analizele de sânge uzuale pot ajuta la depistarea timpurie a celor mai frecvente boli cardiovasculare care reprezintă principală cauză de deces a pacienților cu MASLD/MASH (ficat gras și steatoză hepatică), iar nutriția corectă face parte din tratamentul acestei boli.
,,Ca medic gastroenterolog, cu supraspecializare în nutriție, văd zilnic pacienți la care boala începe mult înainte de apariția simptomelor. Ficatul este organul care tace cel mai mult, dar spune cel mai devreme adevărul despre riscul cardiovascular. Din perspectiva gastroenterologiei, nutriția nu mai este opțională, ci devine tratament. Intervenția nutrițională corectă, aplicată la timp, poate schimba fundamental evoluția bolilor metabolice și cardiovasculare,” a explicat Dr. Alexandra Moise, Medic specialist gastroenterologie și hepatologie, nutriționist.
Dacă în trecut steatoza hepatică era o problemă a vârstei a doua, astăzi vedem tineri de 20 de ani cu un ficat „obosit” și plin de grăsime. Află ce schimbări simple îți pot salva ficatul și viața.
Sănătatea ficatului și diabetul nu sunt probleme de sănătate separate, ci adesea merg mână în mână, chiar influențându-se reciproc. Persoanele diagnosticate cu MASLD au un risc de diabet de până la 5 ori mai crescut.
Citeşte întreaga ştire: Diabetul și boala ficatului gras – un cerc vicios al disfuncțiilor metabolice
