Flatulenţa excesivă – cauze şi remedii naturale

Ce este flatulența și cum se produce?

Flatulența este un proces fiziologic normal, care constă în acumularea și eliminarea gazelor din sistemul digestiv. Deși este adesea percepută ca un subiect jenant sau neplăcut, flatulența face parte din funcționarea firească a organismului și apare la toate persoanele, indiferent de vârstă. În cele mai multe cazuri, nu reprezintă o problemă medicală, ci doar o manifestare a proceselor de digestie și fermentație care au loc în intestin.

Gazele intestinale provin din două surse principale. Prima este aerul înghițit în timpul alimentației. Atunci când mâncăm repede, vorbim mult în timp ce mâncăm, mestecăm gumă sau consumăm frecvent băuturi carbogazoase, ajungem să înghițim cantități mai mari de aer, care se acumulează ulterior în stomac și intestin.

A doua sursă este reprezentată de activitatea bacteriilor din intestinul gros. Acolo trăiesc miliarde de microorganisme care ajută la descompunerea alimentelor ce nu au fost digerate complet în intestinul subțire. În urma acestui proces de fermentație se produc gaze care trebuie eliminate din organism.

În mod normal, o persoană elimină gaze de mai multe ori pe zi, fără să fie neapărat conștientă de acest lucru sau, în orice caz, fără să resimtă un disconfort major. Conform cercetărilor, oamenii elimină gaze de aproximativ 8-14 ori pe zi. Acest număr poate fi mai mare pentru unii oameni, ajungând în medie de până la 25 de ori pe zi.

Problema apare atunci când cantitatea de gaze este prea mare sau când acestea se acumulează, provocând senzația de balonare, presiune abdominală sau dureri.

Cauzele flatulenței excesive

Un rol esențial în apariția flatulenței îl are alimentația. Există alimente care favorizează în mod natural formarea de gaze, mai ales cele bogate în fibre sau carbohidrați greu digerabili.

Nu doar tipul alimentelor contează, ci și modul în care sunt consumate. Mâncatul rapid, porțiile foarte mari sau mesele neregulate pot suprasolicita sistemul digestiv. În aceste condiții, digestia devine incompletă, iar resturile alimentare ajung în intestinul gros, unde sunt fermentate excesiv de bacterii.

Intoleranțele alimentare

Flatulența poate fi, de asemenea, asociată cu anumite intoleranțe alimentare. Intoleranța la lactoză, fructoză sau gluten determină o digestie deficitară a acestor substanțe, ceea ce duce la producerea unei cantități mai mari de gaze. În astfel de situații, flatulența este adesea însoțită de balonare intensă, crampe abdominale și uneori diaree.

Afecțiuni digestive

Există și afecțiuni digestive care pot favoriza apariția flatulenței excesive. Sindromul de intestin iritabil, disbioza intestinală, gastrita, infecțiile digestive sau bolile inflamatorii intestinale pot modifica modul în care alimentele sunt digerate și absorbite. În aceste cazuri, flatulența nu mai este doar un disconfort ocazional, ci un simptom persistent, care poate afecta semnificativ calitatea vieții.

Un alt factor important este starea emoțională. Stresul, anxietatea și tensiunea psihică influențează direct funcționarea sistemului digestiv.

Când să consulți medicul

De cele mai multe ori, flatulența se manifestă prin balonare, senzație de presiune în abdomen, zgomote intestinale și eliminarea frecventă a gazelor. Aceste simptome sunt, în general, ușoare și se ameliorează după eliminarea gazelor.

Totuși, dacă flatulența este însoțită de dureri intense, scădere inexplicabilă în greutate, sânge în scaun, diaree persistentă sau oboseală accentuată, este necesar un consult medical, deoarece pot fi semne ale unei afecțiuni mai serioase.

Alimente care provoacă gaze și balonare

Flatulența este adesea influențată direct de ceea ce mâncăm, iar anumite alimente sunt cunoscute pentru faptul că produc mai multe gaze decât altele.

Leguminoase

Leguminoasele sunt printre principalele alimente care produc gaze.

• Fasole albă, roșie sau neagră
• Linte
• Năut
• Mazăre
• Soia și produse derivate (tofu, lapte de soia)

Legume crucifere

Aceste legume sunt bogate în fibre și compuși sulfurici care pot produce miros neplăcut și gaze în exces.

• Varză (albă, roșie)
• Broccoli
• Conopidă
• Varză de Bruxelles
• Kale, napi și ridichi

Ceapă și usturoi

• Ceapă crudă sau gătită
• Usturoi
• Praz
• Șalotă

Fructe bogate în zaharuri

• Mere
• Pere
• Prune
• Cireșe
• Mango
• Pepene galben și pepene roșu (în cantități mari)

Produse lactate

Laptele și produsele lactate conțin lactoză, un tip zaharuri care pot fi greu de digerat de persoanele cu intoleranță la lactoză.

• Lapte integral sau degresat
• Brânzeturi moi (caș, brânză proaspătă, ricotta)
• Iaurt (uneori mai ușor de digerat, dar poate produce gaze la persoanele sensibile)
• Smântână și unt (în cantități mari)

Cereale integrale și pseudocereale

Fibrele insolubile din cereale pot fi fermentate în intestin, mai ales dacă introducerea lor este bruscă.

• Ovăz integral
• Grâu integral și produse din grâu integral
• Secară
• Orz

Alimente și băuturi bogate în zaharuri și îndulcitori

• Produse de patiserie, biscuiți și dulciuri cu zahăr rafinat
• Îndulcitori artificiali (sorbitol, xilitol, manitol), adesea folosiți în gumă de mestecat, bomboane „fără zahăr”
• Băuturi carbogazoase

Alte alimente

• Alimente prăjite sau foarte grase (încetinesc digestia și favorizează fermentația)
• Alimente procesate cu conservanți sau aditivi (pot afecta flora intestinală)

Descoperă și Alimente pe care să nu le mănânci înainte de culcare

Remedii naturale împotriva flatulenței

Remediile naturale și schimbările de stil de viață reprezintă unele dintre cele mai eficiente și sigure metode de a reduce flatulența, mai ales atunci când aceasta nu este cauzată de o afecțiune, ci de obiceiuri alimentare sau de un dezechilibru temporar al digestiei.

În multe situații, simple ajustări ale rutinei zilnice pot aduce o ameliorare semnificativă a disconfortului abdominal, fără a fi nevoie de tratamente medicamentoase.

Ceaiurile din plante

Ceaiurile din plante carminative sunt printre cele mai utilizate remedii. Menta are efect antispastic și reduce crampele intestinale, chimenul și feniculul stimulează digestia și reduc fermentația, iar anasonul și mușețelul ajută la calmarea tractului digestiv. Aceste plante pot fi consumate sub formă de ceai, de preferat după mese, pentru a preveni acumularea de gaze.

Ghimbirul

Un alt remediu natural frecvent utilizat este ghimbirul, care poate fi consumat sub formă de ceai, pulbere sau adăugat în mâncare. Ghimbirul stimulează secreția sucurilor digestive și accelerează golirea stomacului, reducând astfel riscul de fermentație excesivă.

Oțetul de mere

De asemenea, oțetul de mere, diluat în apă, este considerat de unele persoane util pentru reglarea digestiei, deși efectele pot varia de la un individ la altul.

Probioticele naturale

Probioticele naturale, provenite din alimente fermentate precum iaurtul, kefirul, varza murată sau murăturile în saramură, pot contribui la echilibrarea florei intestinale. O floră intestinală sănătoasă înseamnă o digestie mai eficientă și o producție mai redusă de gaze. Totuși, introducerea acestor alimente trebuie făcută treptat, deoarece, paradoxal, la început pot accentua temporar flatulența.

Alimentația și stilul de viață

Mâncatul lent, într-un ritm calm, fără grabă și fără a vorbi excesiv în timpul mesei, reduce considerabil cantitatea de aer înghițit. De asemenea, este important ca mesele să fie regulate și să nu fie foarte copioase, arată medicalnewstoday.com.

Porțiile prea mari suprasolicită stomacul și intestinul, iar digestia devine mai dificilă, ceea ce favorizează fermentația și acumularea de gaze. Este recomandat ca mesele să fie moderate cantitativ și, dacă este posibil, împărțite în mai multe porții pe parcursul zilei.

Un alt element important este alegerea alimentelor. Deși fibrele sunt esențiale pentru sănătatea digestivă, consumul excesiv sau brusc de alimente bogate în fibre poate produce flatulență.

De aceea, introducerea acestora în dietă ar trebui să fie treptată. Persoanele cu o digestive mai sensibilă pot observa că anumite alimente precum fasolea, lintea, varza, ceapa, conopida, broccoli sau unele fructe le provoacă mai mult disconfort.

În astfel de cazuri, nu este neapărat necesară eliminarea completă a acestor alimente, ci adaptarea cantității și a modului de preparare. De exemplu, legumele gătite sunt, de obicei, mai ușor de digerat decât cele crude.

Hidratarea

Hidratarea joacă, de asemenea, un rol important. Consumul suficient de apă ajută la menținerea unui tranzit intestinal normal și previne constipația, care poate accentua balonarea și flatulența. Este de preferat ca apa să fie băută între mese, nu în cantități mari în timpul meselor, pentru a nu dilua sucurile digestive și a nu îngreuna digestia.

Mișcarea fizică

Mișcarea fizică este un remediu natural extrem de eficient împotriva gazelor intestinale. Activitatea fizică stimulează peristaltismul intestinal, adică mișcările prin care alimentele și gazele sunt împinse de-a lungul tubului digestiv. Chiar și plimbările ușoare după masă pot reduce semnificativ senzația de balonare. Yoga, stretching-ul sau exercițiile de respirație profundă sunt, de asemenea, benefice, deoarece relaxează musculatura abdominală și favorizează eliminarea gazelor.

Reducerea stresului

Stresul este un factor adesea subestimat, dar foarte important. Un stil de viață agitat, lipsa odihnei și tensiunea emoțională afectează direct sistemul digestiv. Practici precum meditația, respirația conștientă, yoga sau simpla pauză zilnică pentru relaxare pot avea efecte surprinzător de bune asupra digestiei. Un organism relaxat digeră mai eficient, iar acumularea de gaze este redusă.

Descoperă și Tehnici și metode de relaxare pentru a scăpa de stres, de încercat acasă

Reducerea consumului de alcool

Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool pot contribui, de asemenea, la ameliorarea flatulenței. Fumatul favorizează înghițirea aerului, iar alcoolul irită mucoasa digestivă și poate perturba flora intestinală.

Sursă foto – Shutterstock.com