Misterul albastrului egiptean antic a fost elucidat 

Conform SciTechDaily, o echipă de la Universitatea de Stat din Washington a reușit să reproducă 12 rețete diferite ale pigmentului, experimentând cu diverse materii prime și durate de încălzire.

Studiul, publicat în NPJ Heritage Science, a fost realizat în colaborare cu Muzeul Carnegie de Istorie Naturală și Institutul Smithsonian pentru Conservarea Muzeelor.

John McCloy, autorul principal al studiului, a declarat: „Sperăm că acesta va fi un studiu de caz bun despre ce poate aduce știința în studiul trecutului nostru uman”. 

„Lucrarea își propune să evidențieze modul în care știința modernă dezvăluie povești ascunse în obiectele egiptene antice”.

Imagine de aproape a unui șoim egiptean antic din lemn. Cercetătorii au găsit o modalitate de a repoduce pigmentul albastru vizibil pe artefact, care este cel mai vechi pigment sintetic din lume.
Imagine de aproape a unui șoim egiptean antic din lemn. Foto: Matt Unger, Muzeul Carnegie de Istorie Naturală

Cercetarea oferă noi perspective pentru arheologi și specialiști în conservare care studiază artefacte egiptene antice.

Călin Georgescu, ars la buzunar cu 200.000 dei pentru încălcarea legii. Topul amenzilor date de AEP politicienilor și partidelor în 2024 și 2025
Recomandări
Călin Georgescu, ars la buzunar cu 200.000 dei pentru încălcarea legii. Topul amenzilor date de AEP politicienilor și partidelor în 2024 și 2025

Albastrul egiptean era foarte apreciat în Antichitate, fiind folosit ca înlocuitor pentru minerale scumpe precum turcoazul și lapis lazuli. 

Era utilizat pentru pictarea lemnului, pietrei și a unui material asemănător hârtiei mâché numit cartonaj.

Proprietăți unice și aplicații moderne

Interesul pentru albastrul din Egiptul antic a crescut în ultimii ani datorită proprietăților sale optice, magnetice și biologice unice. 

Pigmentul emite lumină în spectrul infraroșu apropiat, invizibil pentru ochiul uman, făcându-l util în aplicații precum detectarea amprentelor și cernelurile antifalsificare.

„A început ca ceva distractiv de făcut, pentru că ne-au cerut să producem niște materiale pentru a le expune la muzeu, dar există mult interes pentru acest material”, a adăugat John McCloy.

Un proces complicat

Echipa de cercetare a creat 12 rețete diferite ale pigmentului, folosind amestecuri de dioxid de siliciu, cupru, calciu și carbonat de sodiu.


Travis Olds, stânga, și Lisa Haney cu pulberi create de echipa WSU pentru cercetarea albastrului egiptean. Credit: Joshua Franzos, Muzeul Carnegie de Istorie Naturală
Travis Olds, stânga, și Lisa Haney, cu pulberi create de echipa WSU pentru cercetarea albastrului egiptean. Foto: Joshua Franzos, Muzeul Carnegie de Istorie Naturală
Elena Udrea, primele declarații la ieșirea din închisoare: „Văzând cine face politică azi mai că m-ar bate gândul să revin. Glumesc. Am făcut Gala Bute cu mândrie”
Recomandări
Elena Udrea, primele declarații la ieșirea din închisoare: „Văzând cine face politică azi mai că m-ar bate gândul să revin. Glumesc. Am făcut Gala Bute cu mândrie”

Materialele au fost încălzite la aproximativ 1.000°C timp de 1-11 ore, simulând condițiile disponibile artiștilor antici.

Rezultatele au arătat că albastrul egiptean includea o varietate de nuanțe, în funcție de locul de fabricație și calitate. 

„Aveam niște oameni care fabricau pigmentul și apoi îl transportau, iar utilizarea finală era în altă parte. Unul dintre lucrurile pe care le-am observat a fost că, chiar și cu mici diferențe în proces, se obțineau rezultate foarte diferite”, a mai spus autorul principal al studiului.

Descoperiri surprinzătoare

Cercetătorii au constatat că pentru obținerea celei mai intense nuanțe de albastru sunt necesare doar aproximativ 50% din componentele colorate.

„Nu contează ce este restul, ceea ce a fost destul de surprinzător pentru noi. Puteți vedea că fiecare particulă de pigment conține o grămadă de substanțe – nu este uniformă în niciun caz”, a spus cercetătorul.

Mostrele create în cadrul acestui studiu sunt acum expuse la Muzeul Carnegie de Istorie Naturală din Pittsburgh, Pennsylvania. 

Ele vor face parte din noua galerie permanentă a muzeului dedicată Egiptului antic, oferind vizitatorilor o perspectivă unică asupra acestui pigment istoric și a tehnicilor folosite în Antichitate.

Cazul lui Onorel Haiducul, evadatul care a alergat polițiștii români prin păduri timp de 32 de zile. Greșeala de strategie repetată acum în cazul criminalului Emil Gânj
Recomandări
Cazul lui Onorel Haiducul, evadatul care a alergat polițiștii români prin păduri timp de 32 de zile. Greșeala de strategie repetată acum în cazul criminalului Emil Gânj

Cercetarea nu doar că aduce lumină asupra tehnicilor pierdute ale Egiptului antic, dar deschide și noi posibilități pentru aplicații tehnologice moderne.

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.