Alegeri Franța | Macron își schimbă strategia împotriva lui Le Pen: „Nu poți lupta cu extrema dreaptă dând lecții de morală alegătorilor săi”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șeful statului consideră că strategia de demonizarea a lui Marine Le Pen nu este suficientă pentru o victorie în turul II al scrutinului prezidențial din 24 aprilie și crede că acum trebuie să demonteze punct cu punct programul rivalei sale, scrie Le Monde.
Cuprins:
După lungi ezitări cu privire la stabilirea liniei de urmat în lupta cu Marine Le Pen din turul doi al alegerilor prezidențiale, Emmanuel Macron și-a anunțat strategia.
Un lucru clar este acela că nu se mai poate baza doar pe demonizarea adversarei sale, în condițiile în care frontul republican pentru blocarea extremei drepte este deja fisurat. De aceea, în perspectiva duelului din turul doi, el intenționează să ducă o luptă „program contra program”. Acest lucru va presupune demontarea „punct cu punct” a programului lui Le Pen și expunerea efectelor venirii la putere a candidatei Adunării Naționale (RM), scrie Le Monde.
„Una dintre provocările acestui al doilea tur de scrutin este de a scoate la lumină adevărul despre proiectului candidatei de extremă dreapta. Un proiect de ieșire din Europa, un proiect de divizare a francezilor, un proiect de regresie climatică, un proiect care ar amenința pensiile noastre, economiile noastre, locurile noastre de muncă. Voi pune toată energia mea în acest scop”, a spus Macron într-un interviu acordat publicației Le Point și publicat marți.
Cu o zi înainte, în timpul unei călătorii de campanie în nordul țării, el spusese deja că e necesar să contracareze „neadevărurile” spuse de adversara sa.
„Trebuie să expunem într-un mod clinic proiectul extremei drepte, să explicăm cum ar fi arătat Franța dacă Marine Le Pen ar fi câștigat președinția în 2017”, a declarat duminică seara și Stanislas Guerini, înalt oficial al partidului lui Macron, La République en marche (LRM).
Abordarea a fost susținută, luni, în biroul executiv al LRM, de președintele camerei inferioare a Parlamentului, Richard Ferrand, de ministra delegattă pentru Autonomiei, Brigitte Bourguignon, precum și de deputatul LRM Aurore Bergé.
„Trebuie subliniat că proiectul lui Marine Le Pen este o înșelătorie, că ideile ei sunt la fel de periculoase și nu s-au schimbat deloc, în ciuda campaniei de disimulare pe care o duce”, a spus Ferrand.
Nu putem să o lăsăm să se ascundă în spatele imaginii de „gospodină simpatică de peste 50 de ani, amabilă, care are pisici și pe care domnul Zemmour aproape că a făcut-o simpatică”, a explicat politicianul pentru postul de radio Franceinfo.
Programe electorale total opuse
Strategia taberei președintelui urmărește să arate într-un mod „faptic, precis” că proiectele celor doi finaliști sunt în toate privințele opuse.
În ceea ce privește puterea de cumpărare, Macron consideră, spre exemplu, că promisiunea lui Le Pen de a reduce TVA-ul pentru benzină, gaz, electricitate sau produse de primă necesitate este puțin credibil. „Sunt bani falși, pentru că nu explică cum vor fi obținuți", a atacat el luni, spunând că soluția mai bună ar fi cea propusă de el: înghețarea prețurilor la energie.
De asemenea, șeful statului a atacat și „proiectul fatal” al adversarei sale, care ar echivala cu „ieșirea din euro și din Schengen”, chiar dacă candidata nu mai spune clar acest lucru. În opinia lui Macron, acest lucru ar duce la o retragere a investitorilor străini și la „șomaj masiv”.
Macron a mai declarat că propunerea lui Marine Le Pen de a menține vârsta legală de pensionare la 62 de ani i-ar pune în pericol pe cei cu pensii mici, deoarece sistemul nu ar mai fi finanțat.
Practic, președintele vrea să își folosească credibilitatea în materie de gestionare a finanțelor publice pentru a toca un „program social mincinos”, cu care Le Pen, spune el, „minte poporul”.
Pe fondul războiului din Ucraina, Macron a criticat-o de asemenea pe Le Pen pentru că s-a complăcut în fața lui Vladimir Putin. El a subliniat că există riscul ca Franța să ajungă în tabăra Rusiei și să aibă drept „singuri aliați (…) internaționala populiștilor și a xenofobilor”.
Pe tema epidemiei COVID, Macron și-a exprimat „încrederea” în știință pentru a evidenția mai bine declarațiile contradictorii ale lui Le Pen, care a propus „totul și opusul său” cu privire la criza sanitară.
„Să mergi după demagogie și după cum bate vântul în timpul crizelor poate fi fatal”, a avertizat marți Macron în timpul deplasării sale în Alsacia, amintind că Le Pen a vrut să „trateze oamenii cu hidroxiclorochină” sau să „folosească un vaccin rusesc”.
De asemenea, el a acuzat-o pe rivala sa că promovează un „program rasist”, menit să „divizeze societatea”, cu referire la politicile sociale menite să îi favorizeze pe francezi, în dauna imigranților.
Dilema macroniștilor
Alegerea de a se concentra pe proiectul rivalei sale pare a fi o clarificare a strategiei lui Macron. Până duminică seară, președintele nu oferise niciun unghi precis de atac pentru aliații săi. Rezultatul: în presă și oriunde, fiecare aborda propria strategie.
Lipsa de coordonare a ilustrat de fapt dilema macroniștilor, scrie Le Monde. Ar trebui să o demonizeze pe Le Pen? Sau să încerce să-i demonteze propunerile, cu riscul de a da credit proiectului ei?
Dezbaterea a complicat lucrurile în tabăra prezidențială în ultimele luni, unde strategiile s-au ciocnit.
Într-o tentativă de a atrage o parte dintre alegătorii RN, ministrul de interne Gérald Darmanina spus despre Le Pen că ar fi „prea moale” împotriva islamismului, în timpul unei dezbateri televizate pe France 2 în februarie 2021. Strategia a fost considerată contraproductivă de către anturajul lui Macron.
Dar tactica cea mai utilizată - inclusiv de către șeful statului - a rămas cea a demonizării.
Înainte de primul tur, Macron a acționat ca în 2017: a încercat să deconstruiască strategia de normalizare folosită de Le Pen, pe care a prezentat-o ca pe o „moștenitoare” în fruntea unui „clan”. Le Pen a preluat șefia partidului de la tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, cunoscut pentru extremismul său.
Pentru a face constant referire la origini, președintele a continuat să numească partidul lui Marine Le Pen „Frontul Național”, în ciuda faptului că Le Pen i-a schimbat numele în 2018. Amintind că Le Pen întruchipează „extrema dreaptă”, el a asociat-o pe candidată cu Eric Zemmour, a cărui imagine este chiar mai radicală. Acest un unghi de atac a fost folosit și de ministrul justiției Eric Dupond-Moretti, care a amintit cu regularitate de trecutul colaboraționist al extremei drepte franceze.
„Simpla stigmatizare se dovedește a fi destul de ineficientă”
Acum însă, Macron consideră că această partitură nu mai este suficientă pentru a frâna creșterea continuă a RN în sondaje.
„Să lupți împotriva extremei drepte dându-le lecții de morală alegătorilor săi, nu funcționează", a recunoscut el însuși, pe 2 aprilie, într-o întâlnire. Luni, la Denain (în nord), Macron a mers chiar mai departe, concluzionând că „nu mai există un front republican”.
„Francezii nu sunt copii, ei nu mai cred în vârcolac”, a declarat ironic chiar Le Pen, pe 6 aprilie.
Punctul de vedere este împărtășit de mai mulți cercetători.
„Simpla opoziție morală, simpla stigmatizare se dovedește a fi destul de ineficientă”, a avertizat Fundația Jean Jaurès într-un studiu despre „ideologia, imaginea și electoratul lui Marine Le Pen”, estimând că lupta împotriva extremei drepte trebuie dusă pe idei.
