Un război a început în Europa în 2022 și va continua și anul viitor, cu efecte încă imprevizibile asupra Ucrainei, Europei și întregii lumi.
Criza energetică și problemele financiare și economice, parțial rezultate din acest război, vor afecta numeroase țări, iar cele cu posibilități financiare mai reduse vor simți cel mai serios povara.
Dar țările dezvoltate s-ar putea confrunta și ele cu probleme, rezultate din instabilitatea economică, dar și din pierderea încrederii cetățenilor în liderii politici și în democrație în general.
Experții think-tank-ului american The Atlantic Council au realizat o listă cu cele mai serioase amenințări care ne așteaptă în 2023, iar Libertatea le-a selectat pe cele mai importante dintre ele.
Adaptarea la schimbările climatice ar putea încetini măsurile luate pentru reducerea emisiilor – Probabilitate ridicată
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/profimedia-07107626141-1024x630.jpg)
Inundațiile devastatoare din Pakistan și pledoaria ministrei pakistaneze pentru schimbări climatice, Sherry Rehman, au jucat un rol esențial în mobilizarea oficialilor de la conferința COP27 privind clima pentru crearea unui fond în care țările bogate vor vărsa bani cu care țările în curs de dezvoltare vor acoperi pagubele generate de schimbările climatice.
Dar există riscul ca acest nou accent, extrem de necesar, pus pe reziliența la schimbările climatice, pe pierderi și pagube, să aducă, în mod paradoxal, un regres în ceea ce privește efortul pentru atenuarea schimbărilor climatice, spun experții Atlantic Council.
Trecerea de la acordul obținut la COP27 la un fond real, cu bani reali și un plan de distribuire a acestora, va necesita un efort internațional extraordinar, ceea ce ar putea reduce presiunea exercitată asupra guvernelor și companiilor pentru micșorarea emisiile de gaze cu efect de seră.
Dacă delegații țărilor și ai companiilor se vor prezenta în decembrie 2023 la conferința COP28 privind schimbările climatice concentrându-se pe adaptarea la schimbările climatice și pe pierderi și daune, dar fără angajamente majore de reducere a emisiilor, vom ști că acest scenariu s-a materializat și că în acest secol, temperaturile medii globale vor crește cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială.
Adică pragul pe care comunitatea internațională a încercat să îl evite, ca parte a angajamentelor luate la conferința privind clima de la Paris din 2015.
Iranul devine o putere înarmată nuclear – Probabilitate ridicată
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/profimedia-0707755519-1024x683.jpg)
Este foarte probabil ca în 2023, Iranul să devină de facto un stat înarmat cu arme nucleare, pe măsură ce își va îmbunătăți abilitatea de a produce rapid uraniul îmbogățit necesar pentru o bombă.
În condițiile în care discuțiile internaționale pe tema unui acord cu Teheranul s-au blocat, pe fondul protestelor continue din Iran, un progres diplomatic ce ar putea a opri programul nuclear pare acum puțin plauzibil, spun experții Atlantic Council.
Mai mulți președinți americani, inclusiv Joe Biden, au declarat că utilizarea forței este o opțiune pentru a împiedica Teheranul să obțină bomba, dar mulți suspectează că asta este o cacealma.
Washingtonul nu ia măsuri (cum ar fi crearea unui sprijin intern sau internațional pentru o acțiune militară) care ar fi preludiul evident al unor lovituri militare asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Este puțin probabil ca Iranul să testeze un dispozitiv exploziv nuclear în 2023 – și va fi nevoie de timp (poate ani) pentru ca Teheranul să aibă capacitatea de a pune un focos pe o rachetă balistică.
Dar odată ce Iranul va avea suficient material pentru prima sa bombă, jocul s-a terminat. Vom privi în urmă la 2023 ca la anul în care efortul internațional de a ține Teheranul departe de armele nucleare a eșuat, spun analiștii think-tank-ului american.
Internetul se scindează complet și irevocabil – Probabilitate scăzută
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/profimedia-0629149046-1024x683.jpg)
Liderii autoritari încearcă de multă vreme să își impună controlul asupra ecosistemelor tehnologice din țările lor, dar 2023 ar putea fi anul în care vor reuși în sfârșit să facă acest lucru și să construiască medii de informare pe care le vor controla total.
Rusia, spre exemplu, și-a intensificat eforturile de cenzurare sau de blocare a unor întregi platforme digitale, în contextul războiului din Ucraina. China merge mai departe și caută să pună bazele unui internet controlat dincolo de granițele sale.
Chiar și unele democrații, precum India și Turcia, iau măsuri drastice de reprimare a libertății de exprimare în online. Între timp, guvernul SUA nu are o strategie clar articulată pentru a promova o alternativă în țară și în străinătate.
Ceea ce se petrece nu este o divizare a infrastructurii pe care funcționează internetul, ci mai degrabă o competiție tot mai intensă cu privire la regulile care guvernează infrastructura.
Scenariul posibil, spun experții Atlantic Council, este cel al unei evoluții lente spre două interneturi: unul conceput pentru a facilita controlul guvernamental și unul care, cel puțin, își propune să fie liber, deschis, sigur, interoperabil și guvernat de mai mulți actori.
Există o probabilitate scăzută ca o scindare la scară largă să aibă loc în anul următor. Dar, dacă va avea loc, acest pas ar schimba lumea pentru mult timp de acum înainte – și ar putea avea un impact major.
Statele Unite și aliații lor renunță la sprijinirea Ucrainei și acceptă o victorie a Rusiei – Probabilitate scăzută
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/profimedia-0746053828-1024x683.jpg)
Atâta vreme cât conducerea SUA va rămâne ferm alături de Ucraina, președintele rus Vladimir Putin va pierde războiul, spun experții Atlantic Council. Dar o victorie rusă ar putea avea totuși loc, dacă Statele Unite uită de interesele lor vitale.
Există mai multe moduri în care un astfel de scenariu s-ar putea materializa.
Una dintre posibilități: în semn de răspuns la amenințările constante cu armele nucleare ale Rusiei, teama de război nuclear va crește într-o asemenea măsură în SUA încât țara va ajunge să reducă substanțial ajutorul acordat Ucrainei.
În cazul în care politicienii populiști de dreapta câștigă o influență mai mare la Washington, acest lucru ar putea duce, de asemenea, la o reducere a ajutorului militar.
Prețurile mai mari la energie în Statele Unite și mai ales în Europa ar putea, de asemenea, să exercite presiuni asupra guvernelor pentru a-și schimba decizia de a sprijini puternic Kievul, spun analiștii Atlantic Council.
Dinamica internă din Europa ar putea avea și ea efecte.
Motorul franco-german al UE pare gripat. Problemele economice, sprijinul parlamentar precar al președintelui francez Emmanuel Macron și coaliția tripartită a cancelarului german Olaf Scholz pun presiuni pe cei doi lideri.
Alegerile din 2023 din Polonia, Grecia, Estonia, Finlanda, Spania și alte țări ar putea aduce în prim-plan politicieni eurosceptici și simpatizanți ai Rusiei – împingând, în același timp, guvernele existente în aceste direcții, mai spun analiștii think-tank-ului.
Jihadiștii construiesc un front terorist de la Marea Roșie la Atlantic – Probabilitate medie
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/profimedia-0730885090-1024x683.jpg)
Burkina Faso a avut două lovituri de stat în 2022, iar Mali încă este condusă de o juntă militară care a preluat puterea la sfârșitul anului 2021. Facțiunile militare care au preluat controlul în fiecare țară nu au permis încă tranziția către alegeri democratice.
Instabilitatea și incertitudinea politică oferă un teren fertil pentru mișcările jihadiste active în ambele țări și în alte părți ale Africii, atacuri recente având loc în Benin, Coasta de Fildeș și Togo.
Acești jihadiști – care au legături cu Al-Qaeda și Statul Islamic – caută să controleze un teritoriu care se întinde de la Marea Roșie până la coasta atlantică a Africii. Asta le-ar oferi acces la rutele traficului droguri din America de Sud, ceea ce ar reprezenta o sursă substanțială de venituri pentru războaiele lor.
Competiția dintre marile puteri și războiul din Ucraina se află acum în centrul atenției la nivel mondial, dar grupările jihadiste cu ambiții transnaționale, cu sediul în state slabe și instabile, reprezintă un risc care merită mai multă atenție, spun analiștii think-tank-ului american.
Având în vedere că mișcările jihadiste sunt active și în alte părți ale continentului – din Mozambic până în zona Marilor Lacuri Africane – unii experți subliniază riscul unei „africanizări a jihadismului”.
O criză care ne aduce la un pas de război în Taiwan – Probabilitate scăzută spre medie
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/profimedia-0746652562-1024x683.jpg)
Există mai multe căi către o criză majoră în strâmtoarea Taiwanului, iar riscurile au crescut semnificativ în ultima jumătate a anului 2022, după vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan, în luna august, și răspunsul militar al Chinei.
Cum ar putea începe? Probabil nu va exista ceva brusc. O posibilă scânteie ar putea fi o acțiune în Congresul SUA, unde campania în favoarea unui sprijin material și retoric pentru Taiwan ar putea spori, odată cu preluarea de către republicani a conducerii Camerei Reprezentanților.
Reacția Chinei ar depăși probabil cu mult mișcările din august, care au inclus lansarea de rachete balistice în apropierea Taiwanului, desfășurarea de exerciții militare în apele din jurul insulei, simularea unei blocade și anularea dialogurilor diplomatice cu Statele Unite.
Oricare ar fi răspunsul liderilor chinezi, rezultatul va fi o nouă normalitate, una mai conflictuală. China ar putea organiza represalii în insulele din largul Taiwanului sau ar putea lansa un atac cibernetic împotriva rețelei electrice a Taiwanului, spun experții Atlantic Council.
Beijingul ar putea, de asemenea, să ia măsuri prin care să lovească economia taiwaneză sau lanțurile de aprovizionare regionale – spre exemplu o blocadă a insulei – și, în general, ar putea provoca un dezastru în economia globală.
Un război mondial din cauza Taiwanului nu este probabil în 2023, dar o confruntare mai serioasă în strâmtoare, care să testeze hotărârea SUA și să crească riscul unui război în viitorul apropiat, este posibilă.
Țările în curs de dezvoltare se vor confrunta cu incapacitate de plată și dificultăți economice – Probabilitate medie
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/profimedia-0743608842-1024x683.jpg)
Lumea se îndreaptă spre o recesiune globală. Acest lucru va însemna o cerere mai mică și un preț mai mic pentru exporturile non-energetice din țările în curs de dezvoltare. În același timp, costul energiei și al alimentelor este în creștere, în parte ca o consecință globală a războiului din Ucraina.
Prin urmare, țările în curs de dezvoltare vor avea venituri mai mici și cheltuieli mai mari.
În același timp, ratele dobânzilor cresc peste tot, iar creditorii dau dovadă de mai puțină toleranță în asumarea riscurilor, în relațiile cu țările în curs de dezvoltare.
Toate acestea vor îngreuna capacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a-și plăti și refinanța datoriile, ceea ce va crește probabilitatea de neplată.
Neîndeplinirea obligațiilor de plată ar putea avea efecte în lanț mai ample, cum ar fi stimularea autoritarismului și a insecurității în țările fragile din punct de vedere politic.
Țările cele mai sărace vor fi cele mai afectate de aceste tendințe în anul următor.
Un deficit de încredere în creștere destabilizează democrațiile din interior – Probabilitate medie
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/profimedia-0745777720-1024x683.jpg)
Multe state democratice intră în noul an cu societăți foarte divizate, instituții șubrede și semne de întrebare în privința liderilor politici.
În Brazilia, Jair Bolsonaro a alimentat zvonurile privind fraudele electorale pe tot parcursul campaniei prezidențiale din 2022 și a așteptat ceva vreme înainte de a accepta înfrângerea în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva, care va începe un nou mandat prezidențial după ce a stat în închisoare pentru acuzații de corupție.
În Israel, al cincilea scrutin în patru ani l-a readus la putere pe Benjamin Netanyahu, cu o victorie la limită.
Regatul Unit se află la al treilea prim-ministru în doar câteva luni. Iar amenințarea serioasă a violenței politice persistă în Statele Unite, puternic polarizate politic.
Ce se întâmplă atunci când lumea democratică este condusă de oameni ai căror alegători nu au prea multă încredere în ei – sau în alegerile care i-au adus la putere?
Rezultatele potențiale includ schimbări repetate de conducere, haos continuu în jurul alegerilor și contestații privind validitatea scrutinelor, avertizează experții Atlantic Council.
În special în sistemele parlamentare, alegerile frecvente introduc o volatilitate pe care lumea nu și-o poate permite. Dacă vârful unei democrații este suficient de instabil, acesta va zdruncina în cele din urmă fundațiile.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f1410c1d6a6b824dee352b8518912edc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a7243cca37802d6cd4c3e23ad944da76.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4af4222442fe10e188cb8af4bfe72d25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d58fe1297aa93e77d8e2102a121fc909.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3d56edd2b3001dd003aeb8363fc62534.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0c491f402d1f3db96545a36adc3c1434.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_04e5246ab8ad78dd6b2419fa96f2056f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_ffc78a611f157a32476d1fbee01903e0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_2dc662106ae0fd2996003075f7b5dc72.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_027bc5e0884cd5f20401d1f653addb72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_54a945b7bcc4a42d382684dd041848ec.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_5cb06e43a186f695d1c40c1e289e4b5e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_b9e8038ab590462aad9cccb69f0ebf08.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b766093f9bc411b49cee1fc8f5e911af.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_863b9ac2f182b25fbd2bca969cbaa01a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_7f0b16ebab2b1809b31ac690110ef3c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_bddf343460099a541b2bbadcbd896d09.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b0b0d6a5c157124cf837250547e03ca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_745d5002766da97c45b2f3399408edbb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_056388dbba17e3d66165fff23cb251c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_8c1e0d84196caec6706fcb94810a203a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_dfc46f26217c08ad4dd1ed927e0ea94e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_082288d6afe7b45890f976d0f3ac9623.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/profimedia-0746431595-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_c34be7f2948651005e925f46198f0cc2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_0a3a2d473c1b3c3debcf54988c121712.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/instantvicepremieroanaghorghiu03inquamphotosoctavganea-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sofer-roman-tir-spania-tiktok.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_8ce43bdb36ce696752bba1db10ab1739.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_4ca2a90a6843f260d687d82e63902556.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/banner-terasa-obor-amza-pelea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/daiana-anghel.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_6248df911a5c642265b899d04e8fdb8d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_cd6ce7149070819a8a9e80b076909123.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_3a65ef23db354ac092f7c2c1b42705e9.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/sorin-grindeanu-foto-facebook-sorin-grindeanu.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/grindeanu-bolojan-profimedia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/horoscop-19-aprilie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/eclipsa-de-soare-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cel-mai-ingust-oras-din-lume-yanjing-china.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ep3---andreea-nechita.png)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/turn-apa-vanzare-germania.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/avion-boom-sonic.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ceai-de-dafin.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2015/04/pastele-blajinilor.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sorin-grindeanu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/energie-electrica.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ana-alfianu-si-peter-haas.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/intoleranta-la-lactoza--foto-ilustrativ-shutterstock2490328909-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/vaccin-copil.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ilie-bolojan-george-simion-hepta8248545-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cel-mai-bun-prieten-shutterstock684415648-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sorin-grindeanu-ilie-bolojan-shutterstock2672892819-copy.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.