ANALIZĂ. Petrolul, nu gazele reprezintă resursa cea mai de preț a Rusiei. Occidentul încearcă să-și reducă dependența, cum stă România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rusia a devenit cea mai sancționată țară din lume, depășind state ca Iranul și Coreea de Nord, ca urmare a invadării Ucrainei. Occidentul a exclus Rusia din sistemul global de plăți și a blocat rezervele Băncii Rusiei. Însă cel mai mare atu al său îl constituie vastele resurse naturale, de la petrol și gaze până la aluminiu, nichel, paladiu, cherestea sau cereale.
Cuprins:
- Exporturi de 445 de miliarde de euro
- Unde merg produsele și serviciile rusești
- Petrolul și carburanții, cele mai mari exporturi
- UE, importuri de 158 de miliarde de euro din Rusia
- Yuval Noah Harari: „Benzinărie cu arme nucleare”
- Statele Unite impun embargo, Europa are un plan treptat
- Schimbarea structurii importurilor
- Cum stă România
- Gazprom poate închide robinetul
- Boicot din partea companiilor occidentale
- Care sunt cele mai mari grupuri ruse
Cu o economie estimată la 1.700 de miliarde de dolari, Rusia se regăsește între o țară ca Spania, care a avut anul trecut un produs intern brut (PIB) echivalent cu 1.450 de miliarde de dolari și statul american Texas, care are o economie de 2.000 de miliarde de dolari.
Însă valoarea PIB-ului său scade dramatic, dacă punem la socoteală prăbușirea de aproape 50% a rublei de la primele runde de sancțiuni și până acum.
Economia rusă nu pare așa mare, însă de resursele sale depind mai multe alte state, în special din Europa.
Exporturi de 445 de miliarde de euro
Rusia a avut anul trecut exporturi în valoare de 491 de miliarde de dolari, echivalentul a 445 de miliarde de euro, în creștere cu 45,8% față de 2020, anul pandemiei, potrivit datelor WorldTopExports.com.
Rusia este al 17-lea exportator al lumii, după Taiwan, Singapore și Canada, conform sursei citate.
Unde merg produsele și serviciile rusești
Un procent de 49,6% dintre exporturile făcute au mers către Europa, iar 42,3% - în Asia.
Principalele destinații ale mărfurilor ruse sunt China - 68 de miliarde de dolari (13,8% din exporturile ruse), Olanda - 42,2 miliarde (8,6%), Germania - 29,6 miliarde (6%), Turcia - 26,5 miliarde (5,4%), Belarus - 22,8 miliarde (4,6%).
- Olanda este un hub comercial internațional, de unde sunt apoi reexportate mărfurile în alte state, iar prezența sa în top nu înseamnă că toate produsele din Rusia sunt consumate pe plan intern.
Petrolul și carburanții, cele mai mari exporturi
Potrivit datelor Observatorului pentru Complexitate Economică (OEC), un proiect inițiat în cadrul Institutului pentru Tehnologie din Massachusetts (MIT), petrolul și carburanții sunt cele mai exportate mărfuri din Rusia.
Astfel, Rusia avea exporturi înainte de pandemie în valoare de 407 miliarde de dolari, în vreme ce importurile se ridicau la 238 de miliarde de dolari în 2019.
Cele mai mari exporturi erau la acel moment petrolul (123 de miliarde de dolari), carburanții și produsele rafinate (66,2 miliarde), gazele (26,3 miliarde), cărbunele (17,6 miliarde) și grâul (8,14 miliarde).
La nivel global, Rusia este cel mai mare exportator de grâu, fier, bitum, nichel și îngrășăminte.
UE, importuri de 158 de miliarde de euro din Rusia
Conform Eurostat, serviciul european de statistică, UE importă din Rusia produse în valoare de 158 de miliarde de euro, Moscova fiind al treilea partener comercial al blocului comunitar în privința importurilor și al cincilea la exporturi.
Un procent de 62% din importuri, adică 99 de miliarde de euro, sunt importurile energetice ale UE din Rusia.
Uniunea Europeană este dependentă de Rusia pentru 45% din gazele importate, 25% din importurile de petrol și 45% la importurile de cărbune, conform Comisiei Europene.
Yuval Noah Harari: „Benzinărie cu arme nucleare”
Istoricul Yuval Noah Harari compara zilele trecute Rusia cu o „benzinărie care are arme nucleare”.
Acesta scria pe Twitter că o scădere a prețului petrolului la 20 de dolari pe baril va duce la sfârșitul regimului președintelui rus Vladimir Putin și cerea un „Proiect Manhattan Verde”.
<blockquote class="twitter-tweet"><p lang="en" dir="ltr">Russia is a gas station with nukes. When oil is down to 20 USD a barrel, the Putin regime is finished. We need a Green Manhattan Project now.</p>— Yuval Noah Harari (@harari_yuval) <a href="https://twitter.com/harari_yuval/status/1499394963896823819?ref_src=twsrc%5Etfw">March 3, 2022</a></blockquote> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>
- „Proiectul Manhattan” este cel prin care au fost realizate primele bombe nucleare în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Totuși, prețul petrolului crește, ca urmare a atacului asupra Rusiei. Barilul de țiței a atins miercuri la 130 de dolari, dar a scăzut în cursul zilei cu până la 17%, după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat că vor crește producția, conform BBC. Joi prețul crescuse din nou cu 3%, potrivit sursei citate.
Statele Unite impun embargo, Europa are un plan treptat
Pericolul scumpirii resurselor naturale pe bursele de mărfuri este și motivul pentru care Occidentul a evitat până acum impunerea de sancțiuni împotriva sectorului energetic rus.
Atitudinea s-a schimbat însă în ultimele zile.
Statele Unite au anunțat marți un embargo asupra importurilor petroliere din Rusia. Măsura va bloca un flux relativ redus de petrol către Statele Unite, care primesc mai puțin de 10% din resursele lor energetice din Rusia.
Măsura nu a fost urmată de către Uniunea Europeană (UE), după ce state ca Germania și Ungaria, care sunt dependente de Rusia, s-au opus.
UE a venit însă cu un plan de reducere treptată a dependenței de Rusia până în 2030.
Schimbarea structurii importurilor
Uniunea Europeană a importat anul trecut din Rusia 155 de miliarde de metri cubi de gaze, acestea fiind circa 45% din importuri.
Conform planului, UE vrea să scadă importurile de gaze din Rusia cu două treimi până la finalul acestui an.
Pentru a realiza acest lucru UE va importa mai mult gaz natural lichefiat din țări precum Statele Unite și Qatar și din state ca Norvegia și Algeria, prin conducte.
Acestea urmează să înlocuiască în acest an 60 de miliarde de metri cubi de gaze, adică mai bine de o treime din importurile de gaze ruse.
Planul mai pune accent și pe creșterea proiectelor eoliene și solare, care ar urma să înlocuiască în acest an alte 20 de miliarde de metri cubi de gaze.
Autoritățile de la Bruxelles mai vor și creșterea producției de biometan și hidrogen.
De asemenea, scăderea cu un grad a temperaturii în locuințele europene ar ajuta la economisirea a 10 miliarde de metri cubi anual, conform executivului comunitar.
În fine, UE vrea umplerea depozitelor de gaze la o capacitate de 90% până la 1 octombrie. În acest moment, acestea sunt la 27%.
Cum stă România
În 2021, România a importat din Rusia 4 milioane de tone de petrol, adică circa 16% din totalul importurilor de petrol, în timp ce la gaze, tot volumul importat - 28% - provine din Rusia, potrivit unei analize realizate de platforma Curs de guvernare, care citează date ale Institutului Național de Statistică și ale companiilor petroliere.
Petrolul din Kazahstan este principala sursă alternativă indicată de sursa citată, în timp ce pentru gaze se mizează pe resursele din Marea Neagră.
Proiectul „Black Sea Oil and Gas” ar urma să livreze primele volume în trimestrul al doilea al acestui an. Potențialul ar fi de circa un miliard de metri cubi anual - 10% din consumul României, mai scrie Curs de guvernare.
În 2021, România a importat din Rusia bunuri în valoare de 3,160 de miliarde de euro, în timp ce exporturile au fost de 1,001 miliarde de euro, rezultând un deficit al balanţei comerciale de 2,159 miliarde de euro, potrivit datelor Eurostat, citate de Agerpres.
Doar patru state membre UE au avut în 2021 un excedent al balanţei comerciale pe relaţia cu Rusia, în timp ce România are un deficit comercial mai mare decât cel al Germaniei pe relaţia cu Rusia, notează sursa citată.
Gazprom poate închide robinetul
Europa are destule resurse pentru a trece de această iarnă, dar o oprire a importurilor din Rusia ar duce la lovirea economiei și la măsuri de urgență, precum închiderea fabricilor, scrie Reuters.
Rusia a amenințat zilele trecute că ar putea opri exporturile de gaze prin gazoductul Nord Stream 1, care o leagă de Germania, potrivit Sky News.
Anterior, Rusia a mai oprit furnizarea de gaze în 2006 și 2009, iar la finalul anului trecut a livrat mai puțin decât necesarul, provocând creșterea prețurilor pe bursele de mărfuri.
Fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu a declarat, la Digi 24, că sunt mici șansele ca rușii să oprească fluxul de gaze, deoarece au nevoie de bani.
Boicot din partea companiilor occidentale
Pe lângă sancțiunile economice, marile companii occidentale părăsesc rând pe rând Rusia.
Semnalul a fost dat de giganții petrolieri BP, Shell și Exxon, dar apoi au început rând pe rând anunțurilor companiilor din domeniul bunurilor de larg consum, precum Ikea, Coca Cola, Pepsi, McDonald’s, Starbucks sau Unilever.
Concomitent, Netflix și-a oprit serviciile, iar Apple și-a oprit vânzările de produse în Rusia, în timp ce rețelele sociale Facebook și Twitter au fost blocate de către autoritățile ruse.
Care sunt cele mai mari grupuri ruse
Gigantul rus Gazprom este cea mai puternică companie rusă. Gazprom deține monopolul exporturilor de gaze din Rusia. Pe lângă gaze, Gazprom are și un braț petrolier - Gazprom Neft, prezent și în România - și un braț financiar - Gazprombank.
Colosul Rosneft este, la rândul său, cea mai mare companie petrolieră de stat, fiind bazat pe activele fostei companii private Yukos, confiscate de stat în prima perioadă a regimului Putin, în anul 2007. Acesta este condus de Igor Sechin, fost vicepremier rus, considerat „mâna dreaptă” a președintelui Putin.
Un alt grup important este Lukoil, care este privat, fiind deținut de oligarhii Vagit Alekperov și Leonid Fedun. Lukoil deține o rafinărie în România și are a treia rețea de benzinării ca întindere în țara noastră, după Petrom și Rompetrol.
În domeniul petrolier mai activează o serie de companii mai mici, precum Surgutneftegaz - despre care presa specula anterior că ar fi controlată parțial de către însuși Vladimir Putin, Tatneft - deținută de guvernul regional din Tatarstan, Zarubejneft - producător mai mic, deținut de stat și Transneft - operatorul conductelor de pompare a țițeiului, aflat tot în proprietatea statului.
În domeniul gazier grupul Novatek este al doilea producător, după Gazprom, fiind deținut de oligarhii Ghenadi Timcenko și Leonid Mikhelson.
Cea mai mare bancă rusă este Sberbank, deținută de stat, cu active de aproximativ 500 de miliarde de dolari, fiind urmată de VTB, tot de stat.
Alte companii importante sunt producătorul de metale Norilsk Nickel, cel de aur Polyus, producătorii de oțel Severstal, Evraz și Novolipetsk Steel, cel de aluminiu Rusal și producătorul de diamante Alrosa, cel mai mare din lume.
Cel mai extins retailer rus este Magnit, iar cei mai mari furnizori de telecomunicații sunt Rostelecom, MTS, MegaFon și VimpelCom.
Foto: Shutterstock
