Are in „subordine” peste 6.000 borne de granita

vest. "Verificarea frontierei este o treaba serioasa. Trebuie sa existe precizie in ceea ce facem. Sunt mii de metri cu care nu ne putem juca". Este pe teren de primavara pana toamna tarziu. Neaparat echipat in salopeta si cizme si dotat cu tot felul de aparate electronooptice si G.P.S.-uri (sisteme de pozitionare geodezica). Din '82 incoace bate granita de vest cu piciorul, verificand eventualele modificari. "Frontiera de uscat, spune Pavel Brebu, ramane fixa si nemodificabila. Schimbarile intervin pe apele de frontiera, caci aici granita se traseaza conform principiilor stabilite in acordurile si conventiile pe care Romania le-a incheiat cu statele vecine". Astfel, exceptand frontiera cu Serbia si Muntenegru si cea cu Bulgaria, unde frontiera pe ape ramane fixa, celelalte granite de ape se traseaza dupa trei principii: al mijlocului senalului navigabil, al mijlocului panzei de apa si al talvegului. Dupa cum se stie, in general, frontiera urmeaza cursul natural al unui rau. Daca Muresul "mananca" din Ungaria, suprafata cu pricina revine Romaniei si invers. "Pe cei 23 de km de granita, Muresul se deplaseaza si-ntr-o parte si-n alta. Aici 2 sau 3 metri, dincolo 3 sau 4 metri. Nu se poate spune ca una dintre tari e mai favorizata din acest punct de vedere. Totusi, daca ar fi sa speculam, urmand principiile logice ale fortei lui Coriolis, in emisfera nordica, apele care curg de la est la vest (Muresul, de exemplu) au tendinta sa rupa malul drept si sa depuna pamant pe malul stang. Sa ciupeasca, altfel spus, din tara vecina. Dar explica tu unui necunoscator de ce, daca o borna se misca cu 5 cm intr-o parte sau in alta a granitei, se pierd sau se castiga 157.385 de metri patrati". Asta nu inseamna ca harta pe care o stim cu totii de la scoala nu mai e aceeasi. "in general, hartile se fac la o scara mica, de unu pe cinci sute de mii sau unu pe un milion, iar modificarile nu se sesizeaza. Daca s-ar face la o scara de 1/5.000 sau 1/2.000, atunci acestea s-ar observa". Masuratorile topogeodezice se fac in conformitate cu intelegerile bilaterale, astfel: din cinci in cinci ani la frontiera de uscat si la fiecare zece ani in sectoarele cu ape. Practic, Pavel Brebu trebuie sa verifice fiecare dintre cele peste 6.000 de borne. O ia la picior, oprindu-se la 3, 5 sau 200 de metri, in functie de distanta la care sunt asezate "betoanele" de 50-70cm. Masoara, calculeaza, trage concluzii, noteaza tot ce gaseste pe teren intr-un carnetel. "De obicei, bornele se misca din cauze naturale. Trebuie sa avem grija sa le repunem la locul lor. inainte, pe vremea lui Ceausescu, ne mai ajutau si soldatii, acum o facem singuri." Pavel Brebu a verificat in anii '80 toate frontierele Romaniei. "Odata, la granita cu Uniunea Sovietica, ne-am trezit cu un ditamai ursul langa noi. Ne-am uitat la el, s-a uitat la noi, ne-am speriat noi de el si el de noi, dar nu s-a intamplat nimic. A plecat mai departe, ca si cum ar fi simtit ca eram dotati cu armament. in alte zone ne-am intalnit cu tapi si caprioare sau cu mistreti. Cel mai periculos e in Banat, unde e plin de serparaie, iar stapane absolute sunt viperele.