Avertismentul unui cunoscut medic pneumolog în privința cazurilor de flurona, dubla infecție gripă-COVID
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O bună parte din pacienţii vulnerabili atât faţă de COVID, cât şi faţă de gripă au amânat vaccinarea antigripală în această toamnă, atrage atenția, pe baza observaţiilor din spital, medicul Beatrice Mahler, manager la Institutul “Marius Nasta”.
Cuprins:
Ultimele zile au făcut celebru la nivel global un termen nou: “flurona”. Fără să fie o denumire ştiinţifică, acest cuvânt este folosit pentru a desemna infectarea pacienţilor în același timp atât cu virusul gripal „obișnuit” cât şi cu cel care determină COVID-19. E o realitate medicală care va deveni, din păcate, tot mai frecvent întâlnită în următoarea perioadă, spun medicii.
La începutul anului, Israel a documentat oficial primul caz de “flurona”, la o femeie gravidă în opt luni, dar experţii cred că, foarte probabil, au existat şi alte cazuri nedocumentate oficial. Multe din simptomele celor două infecţii sunt comune, aşa că unii pacienţi pot să fi fost consideraţi infectaţi exclusiv cu COVID, deşi aveau ambele virusuri. Ambele sunt infecţii virale şi pot determina dificultăţi de respiraţie.
În urmă cu două zile, şi Ungaria a documentat cazuri de infecţie dublă cu coronavirus şi gripă comună sezonieră, după SUA, Brazilia sau Filipine.
România nu a avut încă pacienţi cu co-infectare în statistica oficială, dar este doar o chestiune de timp, cred specialişti, mai ales că şi o parte din bolnavii vulnerabili faţă de COVID şi gripă sunt fie nevaccinaţi, fie vaccinaţi numai împotriva coronavirusului.
Ziarul a vorbit cu șefa Institutul “Marius Nasta” din Capitală, Beatrice Mahler, pentru a explica cum poate fi detectată o infecție dublă și ce putem face pentru a o evita.
Libertatea: Cum ar arăta un caz de “flurona”, o infecţie dublă, cu coronavirus şi gripă, la un pacient altfel sănătos?
Dr. Beatrice Mahler: Pentru un pacient sănătos nu cred că ar avea foarte mare impact dacă, în loc de COVID, este co-infecţie, în sensul că simptomatologia este similară. Nu cred că şi-ar da vreo persoană seama dacă este infecţie COVID simplă sau este o combinaţie cu gripă. COVID, în sine, se poate manifesta variat.
Este o combinaţie posibilă şi, simptomatologia fiind relativ similară, diagnosticul se face exclusiv pe baza testelor de laborator. Un lucru bun este că avem teste antigen rapide şi pentru gripă, şi pentru COVID, aşa că sunt simplu de depistat.
-Ce se întâmplă dacă persoana avea deja alte probleme de sănătate, înainte de infecţia dublă?
-Pentru o persoană imunosupresată (n.r.: pacienţi cu HIV, cu transplant de organe etc), situaţia e mai gravă din perspectiva complicaţiilor pe care le dă fiecare infecţie în sine.
În cazul COVID deja s-a vorbit foarte mult de furtuna de citokine, dar infecţia gripală aduce în plus o suprainfecţie bacteriană mult mai rapid în evoluţia pacientului, cu acea pneumonie dublă virală şi bacteriană.
De asemenea, este necesară o combinaţie de medicamente, atât antivirale, cât şi tratament antibiotic. Fiecare medicament are riscurile lui de reacţii adverse şi limitele sale de administrare. Şi atunci, managementul unui astfel de caz este mult mai dificil într-un spital - de regulă, se tratează în spital acest pacient.
Şi, nu în ultimul rând, sunt medicamente pe care noi, până în acest moment, le-am administrat în COVID, dar nu împreună cu alte antivirale sau cu foarte multe combinaţii de medicamente. S-ar putea ca din aceste combinaţii să avem reacţii pe care nu le presupunem în acest moment, ca medici, pentru că nu ne-am lovit de ele. Beatrice Mahler, manager Marius Nasta
Vaccinul antigripal, amânat şi întârziat
-Cât de probabile sunt astfel de cazuri în următoarea perioadă, ţinând cont de faptul că suntem în plin sezon gripal?-Sunt destul de posibile aceste coninfectări. Din ce văd în jurul meu, faţă de alţi ani, când pacienţii cu boli cronice ajungeau în spitalele de pneumologie, îşi făceau controalele şi primeau indicaţie de vaccinare antigripală, în ultimul an au venit mai puţini către control.
Iar cei care şi-au dorit să se vaccineze au prioritizat vaccinarea COVID-19 şi au lăsat într-o zonă de aşteptare vaccinarea antigripală - ca să nu mai vorbim de faptul că, din nou, vaccinul antigripal a ajuns destul de târziu în cabinetele medicilor de familie.
-A mers mai prost vaccinarea antigripală decât în alţi ani?
-Nu am consultat momentan raportările naţionale pe vaccinare, sunt curioasă şi câţi din angajaţii din sănătate s-au vaccinat antigripal. Dar, din ce am stat de vorbă cu pacienţii, majoritatea au ezitat să-şi facă vaccinul antigripal şi nu au ştiut că pot să-şi facă în aceeaşi perioadă cu vaccinul anti COVID. Au preferat să-şi facă doza 3, booster, pe bună dreptate. Şi au amânat vaccinarea antigripală. Într-un fel e bine că se discută acum de gripă, că putem atrage atenţia.
-Cum se pot proteja oamenii de ambele infecţii - COVID şi gripă?
-Din punctul meu de vedere, recomandarea este să-şi facă ambele vaccinuri, mai ales dacă fac parte din categoriile vulnerabile. La gripă, categoriile vulnerabile sunt aceleaşi ca la COVID, adică persoanele peste 65 de ani sau orice persoană care are un tratament cronic, că vorbim de hipertensiune, de obezitate, de boli pulmonare cronice, de diabet zaharat.
Masca în acest moment ne protejează şi de o infecţie, şi de cealaltă. Chiar dacă nu ne place s-o purtăm, are beneficiile ei clare. Dacă am lua fiecare din noi aceste măsuri, am avea mult mai puţine cazuri de infecţii de COVID, gripă sau asociate.
-Aţi avut cazuri de co-infecţii gripă-COVID la Institutul “Marius Nasta”?
-Nu am informaţii de acest gen, deşi am avut grijă să avem teste antigen şi pentru gripă în camerele de gardă, încă de la începutul sezonului gripal, tocmai pentru a putea face acest diagnostic diferenţial dar nu am aceste informaţii ca în “Marius Nasta” să fi existat un astfel de caz.
Pacienţii evaluaţi pentru COVID trebuie testaţi şi pentru gripă
-Este posibil ca şi în România să fi fost deja astfel de cazuri de gripă şi COVID simultan, dat fiind că multe din simptome pot fi comune?
-Da, este posibil, cu siguranţă. Şi există posibilitatea ca acum să vedem astfel de infecţii, pentru că, de obicei, cazurile de gripă apăreau în momentul în care, în plin sezon de iarnă, vremea se încălzea, iar apoi oamenii erau puţin mai neprotejaţi în momentul în care scădea din nou temperatura.
De ieri a început să crească şi numărul de pacienţi care se adresează pentru evaluare pentru COVID la Institutul “Marius Nasta”.
Mă gândesc să punem, chiar în zona de COVID, aceste teste antigen rapide pentru gripă, să facem acest diagnostic diferenţial. Pentru că avem tratament pentru gripă şi trebuie administrat şi el în această situaţie. Beatrice Mahler, manager Marius Nasta
