Joe Biden a fost aplaudat pentru alegerile făcute în privința persoanelor din echipa sa diplomatică și de securitate. Dar organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorări referitoare la nominalizarea lui Avril Haines pentru funcția de director al Informaţiilor naţionale, prima femeie într-un astfel de rol.
Haines are șanse mari să obțină sprijinul republican în Senat, dar o problemă mai mare pentru ea o reprezintă criticile venite dinspre stânga.
Motivul? Haines, fostă adjunctă a directorului CIA, a jucat un rol-cheie în elaborarea cadrului legal care a permis controversatul război al dronelor purtat de administrația Barack Obama împotriva teroriștilor.
Avril Haines are o poveste de viață cel puțin interesantă. Este fizician, deține centura maro la judo, are brevet de pilot și era foarte aproape de a se prăbuși în Oceanul Atlantic în timp ce zbura împreună cu viitorul ei soț. Este și o fostă patroană de cafenea literară.
Chiar cafeneaua literară este cea care a împins-o pe Haines spre munca de activistă în comunitate, care a adus-o ulterior la Georgetown University Law Center, unde a studiat dreptul.
Pe baza studiilor de drept și-a construit mai apoi cariera sa în domeniul securității, în timpul căreia a deținut diverse funcții în Consiliul Național de Securitate, Departamentul de Stat și în CIA, sub administrațiile George W. Bush și Barack Obama.
Cât de important a fost rolul jucat de Haines? Un profil publicat în 2013 de Newsweek meționa că „Haines era uneori chemată la miezul nopții pentru a stabili dacă un suspect de terorism poate sau nu să fie incinerat în mod legal printr-un atac lansat de o dronă”.
Atacurile cu drone au stat în centrul strategiei antiteroriste din timpul administrației democrate.
Obama a ajuns la Casa Albă într-un moment în care americanii doreau retragerea trupelor din teatrele de operațiuni, dar erau în continuare îngrijorați cu privire la pericolul terorismului.
Atacurile cu aeronave fără pilot au oferit cea mai bună soluție, cel puțin în opinia administrației.
Criticile au fost însă numeroase. Administrația a fost atacată de organizațiile pentru drepturile omului din cauza numărului mare de victime civile.
Obama s-a confruntat cu critici și din cauza cadrului legal incert și a lipsei de transparență care a învăluit întregul program.
Un raport al Biroului pentru Jurnalism de Investigații citat de Business Insider spune că în timpul celor două mandate prezidențiale ale lui Obama au avut loc 563 de atacuri cu drone în Pakistan, Somalia și Yemen.
Atacurile au ucis între 384 și 807 civili, potrivit aceleiași surse.
În vreme ce atacurile cu drone au început în timpul lui George W. Bush, administrația Obama a intensificat programul.
Potrivit Biroului pentru Jurnalism de Investigații, în timpul administrației Obama au existat de zece ori mai multe atacuri cu drone decât în timpul administrației Bush.
Implicarea lui Haines în programul atacurilor cu drone va fi dezbătută cel mai probabil în timpul audierii sale în Senat.
„Preocupările mele cu privre la Haines sunt mai degrabă preocupările pe care le am în legătură cu administrația Obama”, a declarat pentru New York Times Andrea J. Prasow, director adjunct al biroului Human Rights Watch de la Washington.
„Cu aceste nominalizări ne întoarcem la administrația precedentă, în loc să facem alegeri îndrăznețe, care privesc spre viitor”, a mai spus Prasow.
Alte critici care o vizează pe Haines sunt cele privind superficialitatea cu care aceasta a tratat acuzațiile aduse CIA pentru folosirea torturii.
Haines a fost atacată și pentru faptul că a susținut în mod deschis numirea în fruntea CIA a lui Gina Haspel, care a luat parte la programul de folosire a așa-numitelor tehnici brutale de interogare.
Nu în ultimul rând, ea a fost criticată pentru faptul că decis să nu pedepsească personalul CIA acuzat că a intrat prin efracție în calculatoarele senatorilor care investigau activitatea CIA.
„Partidul Democrat s-a mândrit cu faptul că se poziționează împotriva torturii. Dar Haines a încercat să minimalizeze accesul publicului la Raportul privind Tortura, a trecut peste obiecțiile Inspectorului General alegând să nu disciplineze personalul CIA care a accesat calculatoarele investigatorilor din Senat și chiar a susținut numirea lui Gina Haspel – care a supervizat programul de tortură – la șefia CIA sub Trump”, a declarat pentru Business Insider David Segal, director al organizației Demand Progress, care militează pentru drepturile omului.
„Trecutul ei este incredibil de îngrijorător și trebuie să fie abordat în timpul procesului de confirmare”, a întărit Segal.