Carol venise în România din Germania în 1866, adus de politicienii români, în frunte cu liberalul Ion Brătianu, să conducă o ţară aflată în haos după exilarea fostului domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, Alexandru Ioan Cuza.
Recomandat de Napoleon al III-lea, cu care era înrudit, Carol, sau prinţul Karl von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost proclamat domnitor al ţării la 10 mai1866, titlu pe care şi-l va păstra 15 de ani, până la 26 martie 1881, când a fost proclamat rege al României. În timpul domniei lui Carol I, statul a început să se modernizeze, iar prima măsură a fost, în 29 iunie 1866, adoptarea primei constituţii a României.
Tot sub domnia lui Carol I, ţara a obţinut independenţa deplină faţă de Imperiul otoman. Când a venit în România, în 1866, Carol avea 27 de ani şi nu era însurat, dar peste trei ani, după o călătorie prin Germania pentru alegerea unei soţii, se căsătoreşte cu cea care avea să devină regina Elisabeta.
Cei doi au un copil, principesa Maria, care moare la doar trei ani, moştenitorul tronului devenind fratele lui Carol I, prinţul Leopold. Acesta renunţă la tron, la fel ca şi fiul său cel mare, Wilhelm, astfel că moştenitorul lui Carol I este desemnat nepotul său Ferdinand, băiatul cel mic al lui Leopold. Carol I, primul rege al României, a murit pe 10 octombrie 1914, la 75 de ani, dinastia fiind continuată de Ferdinand, apoi de Carol al II-lea şi de Mihai. Ultimul avea să abdice forţat la 30 decembrie 1947, predând puterea noii ordini comuniste.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.