De Simona David,

Potrivit sursei citate, scopul studiului a fost acela de a analiza cât rezistă bacteriile pe bani, aceștia fiind de maximă circulație prin toată lumea.

S-a studiat rezistența diferitelor bacterii, inclusiv Stafilococul auriu,
Escherichia coli (E-coli) și Enterococi-rezistenți la vancomicină (VRE) pe bancnote din diferite țări, precum și transmiterea microorganismelor către oamenii care intră în contact cu acești banii pe care se găsesc acestea.

Rezultatele au arătat ca rata de supraviețuire a microorganismelor este cea mai ridicată pentru bancnotele românești, toate cele trei bacterii fiind încă prezente pe bancnote dupa trei și șase ore.

Studiul, realizat în 2013, a mai arătat că leul a fost singura bancnota pe care erau culturi de VRE, chiar și după o zi.

Pe lângă igiena precară, comportamentul oamenilor și rezistența microbilor, foarte important în transmiterea microorganismelor este și tipul de hârtie din care sunt făcute bancnotele.

Premiile Ig Nobel sunt versiunea satirică a premiilor Nobel, dar sunt destinate cercetărilor care ne dau de gândit după ce ne fac să râdem.

Câstigătorii ediției de anul trecut au fost cercetătorii Andreas Voss, profesor la Universitatea Radbound, fiul său Timotei A. Voss, precum și Habip Gedik.

Cei trei au analizat bancnotele din șapte țări, respectiv: euro, dolari americani, dolari canadieni, kuna croate, lei românești, dirhami marocani și rupii indiene.

Acestea au fost tratate cu o soluție ce conține trei bacterii rezistente la tratamentul cu medicamente – stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA), escherichia coli si enterococi (VRE) rezistenti la vancomicina – pentru a testa rata de supraviețuire și gradul de transmisibilitate la oameni, potrivit weeklynewsreview.com.

Bancnotele din România sunt cele mai murdare, cel mai probabil, din cauza fibrei de polimer din care sunt realizați pentru a preveni falsificarea lor. În timp ce banii românești sunt cei mai murdari, cei mai curați sunt cei din Croația (kuna croate – n.red.), iar rupiile indiene conțin câteva bacterii.

Andreas Voss, profesor de prevenirea infecțiilor la Universitatea Radboud (citat de weeklynewsreview.com):

Citeşte şi:

LIVE UPDATE | Coronavirus în România: 3.864 cazuri de COVID-19 confirmate. Numărul deceselor a ajuns la 151

Ludovic Orban cere vigilență sporită la frontieră. Sunt vizate autoturismele și microbuzele sub nouă locuri