Doi analiști politici explică ce opțiuni mai are Nicușor Dan după consultările fără rezultat de la Cotroceni și blocajul politic tot mai adânc

Analiștii politici Vlad Adamescu și Sergiu Mișcoiu au vorbit pentru Libertatea despre opțiunile rămase pe masa președintelui Nicușor Dan.

Analistul Vlad Adamescu: „Avem două scenarii pe masă”

Vlad Adamescu este de părere că o primă variantă luată în calcul la nivelul Administrației Prezidențiale este prelungirea negocierilor, scopul fiind facilitarea unei mișcări de forță în interiorul PNL pentru înlăturarea lui Ilie Bolojan și refacerea alianței cu PSD și UDMR.

„Există mai multe opțiuni disponibile președintelui pentru creionarea unei majorități în Parlament. O primă opțiune la dispoziția președintelui este să tragă de timp, să continue această serie de consultări ca să dea timp „puciștilor” din interiorul Partidului Național Liberal să reușească să se regrupeze și să încerce din nou o debarcare a președintelui PNL, Ilie Bolojan. Ceea ce ar însemna o revenire a PNL la guvernare alături de PSD și de UDMR”, a spus Adamescu, care a precizat, însă, că acest scenariu pare puțin plauzibil.

El crede că Nicușor Dan nu a abandonat cu totul această idee, „mai ales că această alianță proeuropeană sau prooccidentală, cum ar denumi-o acum președintele, este coaliția pe care a preferat-o imediat după alegerile prezidențiale și coaliția cea mai favorabilă și pe care se bazează cel mai mult, să aibă în spate toate partidele proeuropene plus minus USR”.

Adamescu a subliniat însă că un astfel de guvern ar fi doar o formulă temporară de supraviețuire economică, fără o speranță de viață prea lungă, având în vedere că se intervine cu mult timp înaintea termenului electoral.

Un alt scenariu posibil când nu există voință politică pentru o majoritate politică este să avem un guvern tehnocrat, cu un prim-ministru tehnocrat, dar ar fi doar o soluție de avarie, avertizează specialistul.

„Ar fi o soluție de avarie, nemaiîncercată până acum de România, pentru că ambele experimente tehnocrate, cel din 2000 cu Mugur Isărescu și cel din 2016 cu Dacian Cioloș, veneau în apropierea alegerilor, fie prezidențiale, fie parlamentare. Deci, guvernul tehnocrat avea doar sarcina de a organiza alegeri sau asta era principala sa misiune. Acum am veni cu un guvern tehnocrat cu doi ani și jumătate înainte de alegerile parlamentare”, a comentat Adamescu.

„Probabil că undeva în toamna sau în iarna acestui an am vedea din nou o criză politică și o încercare de formare a unui guvern politic. Poate până atunci se vor fi liniștit apele și în interiorul Partidului Național Liberal”, a adăugat el.

Cele trei mari blocuri politice care împart România

În viziunea analistului politic, impasul de pe scena politică este o emanație a fracturilor adânci din societatea românească.

„În general, impasul în care ne aflăm, impasul politic din Parlament, reflectă diviziunile din societate. Atât în Parlament cât și în societatea românească avem, mi se pare, cam trei blocuri de interese, trei blocuri politice și, pentru a guverna România, ai nevoie ca două dintre ele să se alieze, să intre împreună la guvernare, să intre într-o coaliție, să formeze o coaliție de guvernare”, spune Adamescu.

El crede că sunt trei blocuri:

• „Avem un grup al reformiștilor pro-europeni concentrați în marile orașe, care în momentul de față sunt reprezentați de USR și de facțiunea pro-Ilie Bolojan din interiorul Partidului Național Liberal.
• Mai avem blocul suveraniștilor eurosceptici sau antieuropeni, care sunt cu totul antisistem și vor dărâmarea actualului sistem, concentrați în orașele mijlocii și în mediul rural din România și sunt reprezentați de AUR și de celelalte grupulețe suveraniste din Parlament
• Mai avem status quo-ul reprezentat de Partidul Social Democrat și de o parte semnificativă din PNL și de UDMR care își doresc să continue lucrurile așa cum au existat ele până acum, concentrați susținătorii acestora în mediul rural și în urbanul mic și mediu”.

Adamescu a concluzionat că vechea înțelegere politică ce asigura stabilitatea guvernării s-a destrămat și a lăsat România într-un punct de cotitură.

„Cam astea sunt cele trei blocuri politice din România și, cum am mai zis, pentru o guvernare, pentru ca cineva să guverneze România, e nevoie ca două dintre aceste blocuri să se înțeleagă. Până acum blocul care reprezenta status quo-ul și cel al reformiștilor proeuropeni se înțelegeau și erau la guvernare împreună. Pare că lucrurile nu mai stau chiar așa”.

Analistul Sergiu Mișcoiu, despre dilema în care se află Nicușor Dan: PSD sau Guvern tehnocrat

Analistul politic Sergiu Mișcoiu a declarat pentru Libertatea că negocierile de la Palatul Cotroceni nu au înregistrat evoluții semnificative, partidele rămânând ferme pe pozițiile de start. PNL și USR exclud participarea sau votarea unui guvern din care să facă parte PSD, chiar și sub conducerea unui tehnocrat, în timp ce PSD își menține veto-ul față de Ilie Bolojan.

„Liniile acestea de falie nu s-au schimbat prea mult. A crescut presiunea pentru ca Nicușor Dan să desemneze un candidat la postul de premier și, deci, suntem în situația în care această desemnare se va realiza, cel mai probabil, acum”, a spus el.

Două variante de lucru pentru Nicușor Dan

Prima variantă este ca președintele să dea PSD-ului mandat pentru formarea Guvernului, iar PSD îl va desemna pe Sorin Grindeanu premier. „Acest lucru însă este condiționat de existența unei majorități fără AUR, ceea ce Grindeanu nu poate garanta, însă datorită presiunilor e posibil ca Nicușor Dan să accepte o asemenea variantă”, spune analistul.

Cea de-a doua variantă este un guvern tehnocrat, cu un program care va fi discutat cu partidele politice și pe care fosta coaliție pro-europeană, îl va vota.

„Aici vorbim mai degrabă de un finanțist sau de un economist apropiat băncii naționale sau cu experiență în instituțiile bancare internaționale. Mandatul unui asemenea guvern va fi unul în continuare oarecum limitat de imposibilitatea de a avea o majoritate parlamentară. Însă un asemenea guvern ar putea să supraviețuiască cel puțin acestei veri și în mod ideal, eventual, și perioadei de toamnă. Nu cred însă că ar putea avea o viață mai lungă de atât”, susține Mișcoiu.

Valul de traseism parlamentar și apariția partidelor „satelit”

Pe de altă parte, Mișcoiu a spus că există o intensificare a migrației parlamentare declanșate imediat după adoptarea moțiunii de cenzură. Aleșii își renegociază pozițiile în mod individual, orientându-se inclusiv spre partidele mari, precum PNL sau PSD, dar și spre noile micro-formațiuni apărute în siajul partidelor POT și SOS România.

„În ceea ce privește mișcările, era normal ca după această moțiune de cenzură să existe o creștere a numărului parlamentarilor care își schimbă partidul și pe baza unor negocieri individuale, pe baza unor planuri personale pe care aceștia le au, să vizeze obținerea unor poziții mai bune decât aveau anterior. Acest lucru se întâmplă cu parlamentari din Partidul Social Democrat, care au fost tentați de apropierea de Partidul Național Liberal și avem un fost deputat SOS, domnul Jianu, care a trecut la grupul PSD, iar acum a trecut la grupul PNL”, explică Mișcoiu

Analistul crede că „avem o efervescență în grupurile parlamentare de dimensiuni mici și în rândul partidelor care s-au format recent în siajul POT și SOS”: „Aici avem mai multe partide formate recent – UNIT, de exemplu, care este format din foști parlamentari POT și care merge cu guvernul și care nu a votat moțiunea de cenzură decât în mică măsură. Mai avem partidul format recent de europarlamentarul Lazarus, care iarăși este un partid care a racolat deja unul sau doi parlamentari. Partidul lui Coarnă, care a fost la PSD, apoi a fost ales de la SOS și acum este liderul unui partid alternativ pentru România”.

Analistul politic a concluzionat că scopul final al acestor migrații este obținerea de avantaje prin susținerea unui eventual guvern controlat de PSD: „Suntem deci în obișnuitul traseism al tranziției românești, care nu s-a oprit, care s-a întețit și care probabil va cunoaște chiar dimensiuni mai ridicate în perioada următoare”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE