MENIU CAUTĂ
, de Cristina Sterian

O bunică din Vrancea își crește singură nepoata și acum a rămas fără casă, care a ars complet! „Dumnezeu mi-a dat acest boț de aur, ca să merg mai departe”

Distribuie

Până la 49 de ani, viața i-a fost o luptă continuă. Și-a crescut singură copilul după ce soțul i-a murit, a plecat în străinătate pentru un trai mai bun, dar s-a întors după o vreme și a luptat cu sistemul ca nepoata ei să nu ajungă printre străini, obținând în instanță tutela copilei. Un incendiu i-a distrus însă agoniseala de-o viață lăsând-o pe drumuri în plină iarnă.

Cu banii câștigați în Italia, Marina Dincan și-a refăcut casa părintească de la Odobești, Vrancea, ca să aibă condiții cât de cât decente. Totul a fost însă mistuit de flăcări chiar de Ziua Unirii Principatelor Române. Acoperișul casei s-a aprins din senin și totul s-a făcut scrum.

Femeia a reușit să-și salveze ce avea mai de preț: nepoțica de 2 ani, pe care o crește singură, actele emise de judecători în urma procesului câștigat pentru tutela copilului și două mașini de cusut cu care-și câștiga existența.

Băiatul ei nu avea nici 20 de ani când a cunoscut o fată de 16 ani, iar în urma relației lor a venit pe lume Eliza. Doi copii s-au trezit cu un copil! Au încercat să o crească pe Eliza, însă la 5 luni jumătate cei de la Protecția Copilului Vrancea au apreciat că micuța este în situație de risc  și au luat-o în centrul maternal pentru a fi dată în plasament.

„Aveam un gol în suflet după moartea soțului”

Marina nu a suportat ideea că nepoata sa ar putea ajunge printre străini și s-a luptat prin tribunale până când a câștigat, devenind tutorele legal al fetiței. Acum, tatăl copilei e plecat la muncă în Anglia, iar Eliza este în grija bunicii, care nu mai concepe viața fără ea.

„Am 10 clase, dar am fost dezghețată la minte. Am învățat de la cei din jurul meu și m-am descurcat mereu. Soțul meu a murit acum 4 ani. Am intrat în depresie. Mi-a fugit pământul de sub picioare! Apoi, a venit fetița. Când a fost luată în plasament, pentru că ei au zis că nu se mai descurcă, nu mi-au cerut nici o secundă părerea. M-a revoltat! Cum să-mi las nepoțica printre străini? Și atunci am început să lupt pentru ea”, spune Marina.

Femeia povestește că a câștigat definitiv în instanță tutela asupra copilei. Spune că micuța i-a dat curaj, i-a redat pofta de viață și a făcut-o să se gândească din nou la viitor: „Aveam un gol în suflet după moartea soțului, iar Dumnezeu mi-a dat acest boț de aur ca să merg mai departe”.

După incendiu, casa este de nelocuit

De câtva timp, are un prieten care o îndrăgește foarte tare pe Eliza și are grijă de ea ca un veritabil bunic.

După teribilul incendiu, casa bătrânească refăcută de femeie din munca grea în anii petrecuți în Italia a ajuns de nelocuit: resturi arse, tavane care aproape stau sa cadă, podele și lucruri îmbibate de apă, pereți șubreziți.

„Mă uit acum la cer. Nu vreau s-o dărâm, însă necesită foarte mult timp și cheltuială, iar timpul pentru mine e prețios, fiindcă nu mai am nici un venit”, spune Marina.

Acum, Marina locuiește cu Eliza în casa unor prieteni și visează să-și refacă locuința.

A învățat croitorie de la bunica ei și făcea de toate: cojocărie, decor de casă, de restaurante, rochii de mireasă etc. Este hotărâtă să se apuce să lucreze, ca să-și poată reface casa și să aibă din ce trăi.

Nu vreau să periclitez situația fetiței”, mai spune femeia.

După dezastrul lăsat în urmă de flăcări, Marina are nevoie de materiale de construcții, de lemne și tablă pentru acoperiș, dar și de bani cu care să facă locuibilă casa unde să-și poată îngriji nepoata, ca și până acum.

Cei care vor să o ajute pe femeie o pot face donând bani în contul RO95BTRLRONCRT0340631101, deschis pe numele Dincan Luci-Marina.


Citește și: O femeie-jandarm din România, în iadul din mijlocul Africii. Acolo, localnicii își măcelăresc dușmanii cu macetele, îi omoară cu pietre sau îi ard de vii!

Citește mai multe despre Investigații şi Reportaje pe Libertatea.

Comentarii