De Radu Țuțulan,

  • Nu ni se pare că nu mai avem iernile de altădată și că verile ne sufocă, este chiar adevărat!
  • Libertatea a devenit membră a unei rețele internaționale de jurnalism Big Data, care are acces la studii științifice din diverse domenii.
  • Bucureştiul este pe primul loc în Europa la viteza de creştere a temperaturii medii anuale. Studiul a fost făcut pe date din aproape 560 de oraşe europene.
  • De asemenea, dacă se iau în calcul datele din ultimii 117 ani, Capitala se află  pe locul 3 în topul oraşelor cu cea mai importantă schimbare de temperatură.
  • Temperatura în București a crescut cu 1,4 grade Celsius față de media secolului XX. Între 1900 şi 1999, temperatura medie în București a fost de 11 grade Celsius, dar în ultimii 17 ani, media anuală a fost de 12,4 grade.
  • România are de 9 ori mai multe zile caniculare (cu temperaturi peste 29 de grade Celsius) în secolul XXI față de secolul trecut și cu 25% mai puţine zile reci.
  • Orașul unde temperatura a crescut cel mai mult în Europa – 3,4 grade Celsius – este Kiruna, în Suedia.

Un raport publicat de European Data Journalism Network, care a luat în calcul datele meteorologie din ultimii 117 ani, a stabilit că Bucureştiul este capitala europeană unde s-a înregistrat cea mai mare creştere a temperaturii medii anuale şi se află pe locul 3 în topul oraşelor cu cea mai importantă schimbare de temperatură.

Aceasta este evoluţia temperaturii în Bucureşti, putându-se observa că, după anul 2000, s-a înregistrat o creştere semnificativă

Evoluţia temperaturii în Bucureşti. După anul 2000, s-a înregistrat o creştere semnificativă

Din datele analizate de specialiști rezultă că temperatura în București între 2000 și 2017 a fost cu 1,4 grade Celsius peste media secolului XX.

De asemenea, numărul de zile calde (temperatura medie peste 29 grade Celsius în 24 de ore) a crescut de la 0,3 zile pe an în secolul XX, la 2,8 zile anual în secolul XXI.

Numărul zilelor de îngheț (temperatura medie sub -1 grad Celsius în 24 de ore) a scăzut de la 40,9 pe an în secolul XX, la 31,9, din 2000 până în prezent.

Între anii 1900 şi 1999, temperatura medie în București a fost de 11 grade Celsius, dar din anul 2000 şi până în 2017, aceasta a crescut constant, media anuală fiind de 12,4 grade Celsius.

Anii cei mai călduroși în București au fost 2007, 2008, 2009 şi 2015

În secolul XX, numărul mediu al zilelor calde dintr-un an (cu temperaturi medii de peste 29 de grade) a fost 0,3.

Între 2000 și 2017, numărăm de aproape 9 ori mai multe zile caniculare, cu un total anual de aproximativ 2,8 zile.

Zile de îngheț

La fel ca în cazul zilelor caniculare, specialiştii au calculat şi numărul de zile friguroase. Astfel, temperatura a fost sub -1 grad Celsius timp de aproape 41 de zile pe an în secolul XX, în medie.

Dar, între 2000 și 2017, numărul zilelor geroase a scăzut cu aproximativ 25%, fiind înregistrate 32 de zile pe an.

 

Locul 1 în Europa

În urma analizei evoluţiei temperaturilor din aproape 560 de oraşe din toată Europa, specialiştii au constatat că Bucureştiul este pe primul loc la viteza de creştere a temperaturii medii anuale şi pe locul 3 raportat la toate celelalte oraşe europene.

Acestea sunt capitalele europene care se încing cel mai repede, pe primul loc în acest clasament aflându-se Bucureşti, cu o creştere a temperaturii medii anuale cu 1,4 grade Celsius, faţă de media sec. XX

Acestea sunt capitalele europene care se încing cel mai repede, pe primul loc în acest clasament aflându-se București

„Am analizat 558 de orașe, din Finlanda până în Portugalia, și am descoperit că temperatura în București a crescut mai rapid decât media”, se precizează în raport.

Orașul unde temperatura a crescut cel mai mult în Europa este Kiruna, în Suedia, unde temperatura în secolul XXI este cu 3,4 grade Celsius peste media din secolul XX.

Printre orașele analizate în România, cele care au avut cea mai mare creștere a temperaturii sunt Bucureşti, Buzău, Craiova şi Ploieşti, unde temperatura din anul 2000 până în prezent este cu 1,4 grade Celsius mai mare față de media secolului XX, se precizează în raportul European Data Journalism Network.

Ploieşti şi Buzău sunt printre oraşele europene care se încing cel mai repede, cu o creştere a temeraturii medii anuale de 1,4 grade Celsius în ultimii 17 ani

Ploieşti şi Buzău sunt printre oraşele europene care se încing cel mai repede, cu o creştere a temeraturii medii anuale de 1,4 grade Celsius în ultimii 17 ani

Efectele caniculei

Cei care au realizat acest raport avertizează că temperaturile tot mai ridicate duc la exces de mortalitate.

Valul de căldură din iulie și august 2003 a ucis 52.000 de oameni în Europa, potrivit Earth Policy Institute. Iar cei mai expuşi în această situaţie sunt vârstnicii şi copiii.

Marzia Bona, editor în cadrul „Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa”, ONG care a colaborat la realizarea raportului, ne-a spus cum ne afectează temperatura exterioară care depășește 22-23 de grade Celsius:

„De foarte multe ori, specialiştii au confirmat că atunci când temperatura exterioară depăşeşte 22-23 de grade Celsius, capacitatea de concentrare scade tot mai mult, de aceea, o creştere a temperaturilor face ca elevii să se concentreze tot mai greu. În plus, când temperatura depăşeşte 25°C, asfaltul expus la soare începe să se înmoaie. Acest lucru cauzează întârzieri și unele drumuri trebuie să fie închise traficului. Iar când temperaturile cresc peste 30°C, șinele expuse la soare se pot mișca sau dilata. Asta poate duce la deraierea trenurilor, așa cum s-a întâmplat de multe ori în Europa, și le forțează să meargă mai încet, ducând la întârzieri importante”.

Bucureşti se află pe locul 3 în topul marilor oraşe europene care se încing cel mai repede

Bucureştiul se află pe locul 3 în topul marilor oraşe europene care se încing cel mai repede

De ce cresc accelerat temperaturile

Experţii consideră că această creştere accelerată a temperaturilor s-a produs în primul rând din vina autorităţilor centrale şi locale, care nu ar fi manifestat aproape niciodată interes faţă de problema încălzirii globale.

O altă cauză ar fi creşterea numărului de maşini, dar mai ales învechirea constantă a parcului auto, astfel că motoarele vechi poluează şi mai mult.

Nu în ultimul rând, migraţia populației din zonele rurale ale României spre marile oraşe, în special spre Bucureşti, ar putea fi o altă explicaţie a creşterii accelerate a temperaturilor medii anuale.

„O creştere cu 1,4°C este foarte mare şi produce efecte pe care oamenii le vor resimţi la toate nivelurile. În prezent, în toată lumea se fac analize pentru a scădea viteza cu care Pământul se încălzeşte, iar cu soluţiile pe care experţii le vor găsi, dacă vor fi implementate, situaţia se va remedia”, ne-a explicat climatologul Mircea Duţu.


Pentru a realiza acest raport, au fost analizate două seturi de date ale Centrului European pentru previziuni meteorologice pe termen mediu (ECMWF), o parte privind perioada anilor 1900 – 1979 (ERA-20C) şi o altă parte care acoperă perioada 1979 – 2017 (ERA-interim).

Aceste două seturi de date sunt „reanalizate” cu ajutorul noilor tehnologii, precum sateliții, stațiile meteo, geamanduri şi baloane meteorologice, pentru a estima o serie de variabile.

Acest raport a fost produs de European Data Journalism Network, în parteneriat cu OBC Transeuropa (Italia), J++ (Suedia), Vox Europe (Franța), Spiegel Online (Germania), Pod Crto (Slovenia), Mobile Reporter (Belgia), Rue89 (Franța), Alternatives Economiques (Franța) și El Confidencial (Spania).


Citește și:

Unul dintre baschetbaliștii americani înjunghiați, într-o situație dramatică. Agentul lui McClain strânge fonduri pentru a-i aduce familia la Brăila!

VIDEO | Ultimul meşter croitor al Serviciilor Secrete: „Au trecut 30 de ani de când am instruit un ucenic”