În prezent, sprijinul pentru Georgescu este de 50% , în timp ce adversarii săi sunt mult în urmă.
Într-o amplă anchetă, ucrainenii încearcă să afle ce a cauzat astfel de rezultate în „cel mai stabil stat din regiune, care până de curând a demonstrat constant sprijin și angajament față de Ucraina”.
Ce scriu ucrainenii despre PSD și PNL
Ucrainenii fac o analiză a istoriei forțelor politice din România, precizând că, multă vreme, confruntarea la nivel înalt s-a dat între PSD și PNL.
Ambele forțe politice sunt adânc înrădăcinate în România. Partidul Național Liberal este considerat succesorul partidului cu același nume, care a existat în Regatul României între anii 1875-1947. În 1990, după răsturnarea regimului Ceaușescu, acesta și-a reluat existența.
Partidul Social Democrat, la rândul său, a ieşit din ruinele regimului Ceauşescu şi a fost condus de unul dintre liderii revoluţiei române, Ion Iliescu.
Ambele forțe politice au sistem extins, care le-au permis nu doar să formeze în mod repetat guverne, ci și să domine la nivel local, unde PNL au avut întotdeauna o mare reprezentare în consiliile locale, iar social-democrații au avut cel mai mare număr de primari.
Aliați-inamici
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1049dcf82524d85983d605a1d1185ce5.jpg)
Despre USR, condus în prezent de Elena Lasconi, ucrainenii precizează a devenit un aliat al liberalilor naționali.
„Mișcarea și partidul, care s-au bazat pe societatea civilă, activiști și intelectuali, au spart monopolul a două forțe politice cheie asupra puterii și au scos la iveală deficiențele unui sistem politic corupt și închis”, notează Ukrainska Pravda.
Printre fondatorii partidului s-a numărat actualul, destul de popular primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, care candidează ca candidat independent la actualele alegeri prezidențiale.
Eforturile comune ale Național-liberalilor (PNL) și ale Uniunii Salvați România (USR) au subminat semnificativ credibilitatea social-democraților.
Rezultatul a fost că, pe fondul protestelor regulate anticorupție din 2019, Partidul Social Democrat a suferit o lovitură grea.
Evenimentele din 2015-2019 au schimbat semnificativ percepția asupra politicii românești de către alegătorii de rând.
Potrivit ucrainenilor, coaliția PNL și USR din 2021 a fost ca o gură de aer proaspăt, oferind o șansă de schimbare în România.
Dorința liderilor USR de a schimba radical sistemul a întâmpinat rezistență din partea principalilor jucători politici, pentru care vechii „aliați-inamici” erau mai comozi și mai de înțeles decât tinerii reformatori.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_79071763ce178b3e4c1c8db1ef183910.jpg)
Conspirația elitelor
Ca urmare, coaliția cu USR s-a destramat, iar naționalii liberali și social-democrații au decis să meargă la o coaliție largă.
Atunci când au decis o coaliție largă, partidele antagoniste s-au referit la necesitatea asigurării unității naționale, dar nu au reușit să țină cont de faptul că un alegător care caută schimbarea și crede în propriile abilități va percepe aceasta ca o conspirație a elitelor.
Alegătorii au fost și mai convinși de această „teorie a conspirației” la alegerile prezidențiale de anul trecut.
În ciuda tuturor previziunilor, în primul tur al alegerilor prezidențiale, reprezentanți ai forțelor politice majoritare – Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu – au pierdut. Câștigătorii primului tur au fost liderul Uniunii pentru Mântuirea României, Elena Lasconi, și reprezentantul extremei drepte, Călin Georgescu.
Când Curtea Constituțională a declarat că campania s-a desfășurat cu încălcarea legii și sub influența „statelor terțe ”, alegătorii ambilor candidați au perceput-o ca pe o „victorie furată”, iar acesta a fost momentul de la care dezvoltarea ulterioară a României a luat o traiectorie imprevizibilă.
„Firtează” cu Putin și Trump
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_044f0d77ca71175908ee1920446c1950.jpg)
În timp ce Elena Lasconi, deși revoltată, s-a resemnat cu anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu pare să nu fi acceptat înfrângerea.
„S-a declarat președinte în ciuda faptului că nu a existat al doilea tur și au fost anulate rezultatele primului tur și, mai mult, a încercat demonstrativ să voteze și a venit la secția de votare în ziua turului doi anulat. Mai mult, a decis să mobilizeze în sprijinul său toate forțele antisistem posibile”, scriu ucrainenii.
Potrivit acestora, Georgescu început să facă apel deschis la neonaziştii români, demonstrând simpatie atât pentru „Garda de Fier”, cât şi pentru primul „dirijor” al României din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Ion Antonescu.
În același timp, declarațiile antiucrainene ale lui Georgescu sunt un mesaj al Kremlinului despre disponibilitatea acestuia de a apăra interesele Rusiei atât în războiul Moscovei împotriva Ucrainei, cât și la nivel european.
Este semnificativ faptul că Georgescu face simultan apel la noua administrație americană, unde candidatul român la președinție poate părea o figură atractivă datorită părerilor conservatoare și a abordărilor sale anti-imigranți.
Candidat în turul 2
Echipa lui Georgescu presupune că neo-naziștii, neo-conservatorii, neo-euroscepticii și neo-rusofilii, împreună, își vor putea împinge candidatul în turul doi.
Mai ales dacă sunt susținuți de alegători cu sentimente antielitiste, sătui de sistemul bipartid al liberalilor naționali și al social-democraților, ale căror defecte au devenit atât de evidente în ultimul deceniu.
Și mai ales dacă sistemul politic românesc se abține de la rezistență, privind înapoi la tendințele paneuropene și potențialii patroni ai lui Georgescu la Washington.
Un risc suplimentar este că mulți politicieni sau actori influenți din culise (de exemplu, actualii și foștii reprezentanți ai serviciilor secrete românești, deseori denumiți ca legendarul stat profund românesc) analizează acum cu atenție situația.
Iar dacă unii dintre ei încearcă să păstreze sistemul existent, cealaltă parte este gata să-și asume un risc și mai degrabă să ia contact, sau chiar o alianță, cu noul legiuitor al modei politice, Călin Georgescu.
În loc să salveze vechii politici compromiși de la liberalii naționali și social-democrați.
Georgescu versus Simion
Cu toate acestea, în ciuda ratingurilor mari, există mai multe scenarii de desfășurare a evenimentelor, iar victoria lui Călin Georgescu la alegerile din luna mai a acestui an nu este încă un fapt împlinit.
În primul rând, nu putem exclude posibilitatea descalificării lui Georgescu și scoaterii lui de pe lista electorală. Aceasta ar însemna că atât vechile partide, cât și așa-zișii reprezentanți ai statului profund au ajuns la un consens cu privire la necesitatea „conservarii matricei”.
„Totuși, atunci majoritatea voturilor lui Călin Georgescu i-ar reveni lui George Simion, liderul partidului AUR, care nu este mai puțin ostil Ucrainei (deși, după cum se spune, mai gestionabil), așa că această opțiune nu rezolvă problema în general”, mai scriu ucrainenii.
În al doilea rând, și aici, totul depinde de unitatea forțelor pro-europene. Iar dacă candidata USR Elena Lasconi sau primarul capitalei Nicușorr Dan sunt de acord să cedeze cursa unul în favoarea celuilalt, atunci cel mai probabil cel din urmă va ajunge în turul doi.
Iar în turul doi nu putem decât să sperăm la mobilizarea alegătorilor proeuropeni. Și chiar dacă Georgescu sau interpusul său va câștiga aceste alegeri, rezistența sistemului nu va fi complet ruptă.
Coaliția și guvernul proeuropean vor rămâne în România. Totuși, această coaliție nu cea mai stabilă va trebui să se confrunte atât cu președintele, cât și cu o treime din parlamentul care îl susține.
Și atunci România, ca și Bulgaria până de curând, se va afla într-o spirală de criză politică și alegeri anticipate, „iar țara riscă să-și piardă statutul de unul dintre ultimele bastioane ale stabilității din regiune”, se conchide în finalul articolului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_8a2de13b42e24e1764d32a9cccf04495.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_838d7710e2cff83b7d1cc9f8f6501117.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_c952fd6a6710c70aabd963f93a469e8f.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e1dc642cc80044169d3ee5c5a651c5f4.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c2e4f004d7cd8a7610ecaab17bd352b7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_db78b0d65d3b1b16f647b6eb6de28dd9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_1a36131361fabd4f831cc43a564c4a6e.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_9cd4b8c31889dc5ded86db60a4db65b9.jpg)