Când dragostea ucide

Pentru că astfel de tragedii încep să se repete. Parcă ieri România era zguduită de cazul Ralph, care a ales moartea decât să se despartă de iubirea lui, profesoara Corina. Nu există explicit în codul deontologic al cadrelor didactice un articol care să le interzică acestora să aibă relaţii cu elevii. Dar este totodată la mintea cocoşului că un dascăl, deci un mentor, nu are voie să se implice într-o relaţie sentimentală cu unul din ucenicii săi. Nu este moral!

Cinică, nespus de rece, profesoara de română Ramona Mischie a declarat că a vrut să-l ajute pe Alexandru, dar a greşit. Evident că a vrut să-l ajute în momentul în care la ora 1.00 noaptea îi scria pe messenger: “Problema e cu mine, nu cu tine… Tu eşti aşa cum îmi doream eu… eşti visul meu… dar unul imposibil, pentru că e prea frumos.”

„Şi nu înţeleg… de ce e aşa de crudă viaţa asta… De ce se joacă aşa… cu mine… cu tine… De ce a trebuit să ne întâlnim dacă nu putem fi împreună?!”. Se mai miră cineva că tânărul a clacat psihic, că s-a sinucis? Tânără şi ea, profesoara, care trecuse printr-o căsătorie, l-a jucat pe degete. Poate l-a şi iubit, dar adolescentul a pus totul la inimă. Nu şi-a dat seama că uneori totul e o amăgire. O ploaie de vară, un crâmpei de viaţă, de care nu e bine să te agăţi, ci doar să-ţi încălzească inima ca o amintire frumoasă. Un om şi-a luat viaţa din dragoste, exact ca-n romane. Nu ştiu dacă e vina exclusivă a profesoarei, dar îi va purta pecetea lui Alexandru până când şi ea va trece dincolo. Cândva, cândva, tot se vor mai întâlni…

Recomandări

Culise și scenarii privind un candidat comun al partidelor proeuropene pentru prezidențiale

Vezi şi: Elevul sinucigaş către profesoara sa: „Blestemată să fii!”

Urmărește-ne pe Google News