Când trecem „oficial” la toamnă? Data care marchează, de fapt, schimbarea dintre cele două anotimpuri

Când se face trecerea „oficială” de la vară la toamnă

Toamna calendaristică începe din data de 1 septembrie, însă oficial mai sunt câteva săptămâni până când cele două anotimpuri chiar se schimbă. Echinocțiul de toamnă este, de fapt, momentul care marchează oficial începutul toamnei.

Echinocțiul de toamnă, un fenomen astronomic important, va avea loc pe 22 septembrie 2025, la ora 21.19, ora României.

„Punctul echinocțiului de toamnă, numit și punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică”, au explicat reprezentanții Observatorului Astronomic din București, potrivit Digi24.

Ce este echinocțiul de toamnă

Echinocțiul de toamnă este momentul astronomic când ziua și noaptea au durate egale în orice loc de pe Pământ. Acest fenomen are loc în jurul datei de 22-23 septembrie, marcând începutul toamnei în emisfera nordică și începutul primăverii în emisfera sudică.

La echinocțiul de toamnă, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică în cea sudică, răsărind și apunând exact în punctele cardinale est și vest.

Durata zilelor începe să scadă, iar cea a nopților să crească până la solstițiul de iarnă. Singurele excepții sunt regiunile polare, unde în zona polului nord începe noaptea polară lungă, iar la polul sud Soarele rămâne deasupra orizontului timp de 6 luni până la echinocțiul de primăvară.

Diferența dintre echinocțiu de toamnă și solstițiu

Diferența principală între echinocțiu și solstițiu constă în poziția Soarelui față de Ecuatorul ceresc și efectele asupra duratei zilei și nopții:

• Echinocțiul (de toamnă sau de primăvară) este momentul când Soarele trece exact peste ecuatorul ceresc, determinând ca ziua și noaptea să fie aproape egale în lungime în orice loc de pe Pământ. La echinocțiu, lumina solară este distribuită uniform între emisfere, iar durata zilei și nopții este aproximativ egală. Acest fenomen marchează începutul toamnei sau primăverii astronomice, în funcție de emisferă.
• Solstițiul (de vară sau de iarnă) este momentul când traiectoria aparentă a Soarelui atinge cea mai nordică sau cea mai sudică poziție pe cer, deci Soarele este fie cel mai înalt (vară), fie cel mai jos (iarna) în timpul zilei. Solstițiul marchează zilele cu cea mai lungă (solstițiu de vară) sau cea mai scurtă (solstițiu de iarnă) durată a luminii solare.

Echinocțiu ziua și noaptea sunt egale, iar la solstițiu se înregistrează maximele extreme de durată a zilei sau nopții, marcând astfel schimbări importante în ciclul anotimpurilor.

De ce echinocțiul de toamnă are loc în datele de 22-23 septembrie

Echinocțiul de toamnă cade în jurul datei de 22-23 septembrie deoarece reprezintă momentul exact când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică în cea sudică. Acest fenomen marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică și al primăverii în emisfera sudică.

Data exactă a echinocțiului nu este fixă deoarece anul calendaristic de 365 de zile nu corespunde exact cu anul tropic, care durează 365 zile, 5 ore și 48 minute. Pentru a corecta această diferență, se adaugă o zi în plus la fiecare patru ani (an bisect).

Această ajustare influențează data și ora exactă a echinocțiului, astfel că acesta poate varia între 21 și 24 septembrie în calendarul gregorian.

Tradiții și superstiții românești legate de echinocțiul de toamnă

În tradiția românească, echinocțiul de toamnă este asociat cu numeroase obiceiuri și superstiții legate de încheierea muncilor agricole și sărbătorirea recoltelor. Printre cele mai răspândite tradiții se numără:

• Finisarea muncilor agricole și pregătirea pentru iarnă, inclusiv prepararea primului must din strugurii proaspăt culeși.
• Bătutul nucilor și scuturarea merelor și gutuilor, semn că începe recolta de toamnă.
• Oamenii duc legume, fructe sau plante la biserică pentru a fi sfințite. Acestea capătă puteri vindecătoare, fiind folosite apoi pentru tratarea diverselor afecțiuni.
• Se spune că în ziua echinocțiului florile „plâng”, ca un simbol al sfârșitului sezonului cald și venirii iernii. Pentru a le proteja, ele pot fi unse cu mir sfințit de la mănăstire.
• Duminica echinocțiului, în ziua Sfântului Mucenic Foca, sătenii se roagă pentru protecția împotriva incendiilor care ar putea afecta recoltele și gospodăriile.
• Este o zi considerată norocoasă, iar unele superstiții recomandă să mănânci pâine înainte de a pleca de acasă pentru a te proteja de rele și a avea o tranziție liniștită în sezonul rece.
• Ultimele fructe căzute din pom se lasă neculese, ca mulțumire către Mama Natură.

Aceste tradiții reflectă legătura profundă dintre oamenii din mediul rural și ciclurile naturale, punând accent pe recunoștință și pregătirea pentru noul anotimp.

Când trecem la ora de toamnă în 2025

În România, în 2025, schimbarea orei se va face în următoarele date:

• Trecerea la ora de vară a avut loc în noaptea dintre sâmbătă, 29 martie, și duminică, 30 martie. La ora 3.00, ceasurile au fost date înainte cu o oră, devenind ora 04:00. Astfel, ziua de 30 martie a avut efectiv 23 de ore, iar noaptea a fost mai scurtă.
• Trecerea la ora de iarnă (ora standard) se va face în noaptea dintre sâmbătă, 25 octombrie, și duminică, 26 octombrie. La ora 4.00, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, revenind la ora 3.00, ceea ce va face noaptea mai lungă.

Aceste schimbări sunt făcute pentru a folosi mai bine lumina naturală a zilei și sunt sincronizate cu alte țări din Uniunea Europeană.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro