Caracatița rusească în alegerile și referendumul din Rep. Moldova: cum funcționează rețeaua Șor și ce interese are Kremlinul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Kremlinul a negat că ar interveni în alegerile prezidenţiale şi referendumul pro-UE din Republica Moldova, însă pentru autorităţile de la Chişinău interferenţa Rusiei şi eforturile sale continue de a deturna ţara de la cursul european au fost principala problemă cu care s-au confruntat în campania electorală. Iar strădania Rusiei nu se va opri aici, pentru că urmează la anul un scrutin şi mai important pentru viitorul ţării - alegerile legislative, comentează news.ro.
Cuprins:
Chiar dacă, teoretic, alegerile prezidenţiale îi dau puține emoții actualei preşedinte a Republicii Moldova, prooccidentala Maia Sandu, care îşi doreşte un al doilea mandat, ea nu poate face nimic dacă nu are alături guvernul şi parlamentul. În parlamentul cu 101 locuri, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), partidul din care provine, are în prezent o majoritate de 63 de mandate, dar bătălia electorală din 2025 va fi foarte dificilă şi e greu de presupus că va reuşi să-şi menţină sau să-şi îmbunătăţească această majoritate. Tocmai de aceea, alegerile prezidenţiale, dar mai cu seamă referendumul pro-UE sunt ocazii de a pregăti terenul pentru viitoarea luptă de la urne. Iar Kremlinul simte miza şi nu se dă înapoi de a-și impune propria agendă.
Operațiunile hibride ale Moscovei
Joi, cu numai trei zile înainte de dublul scrutin, autorităţile de la Chișinău au anunţat că au descoperit o reţea prin care peste 300 de tineri din Republica Moldova au fost instruiţi în Rusia, Bosnia şi Serbia cum să provoace dezordini în masă la proteste ce ar fi urmat să fie organizate în legătură cu alegerile. Între presupuşii instructori se află şi persoane sancţionate care au legătură cu fostul grup de mercenari Wagner. Scopul unor astfel de acţiuni - ale căror detalii rămân secrete - ar fi fost destabilizarea ţării, iar în spatele operaţiunii se află oligarhul fugar Ilan Şor.
Autorităţile de la Chişinău anunţaseră anterior că au descoperit în campanie o vastă reţea prin care oligarhul fugar prorus Ilan Şor a canalizat de la Moscova, printr-un sistem de „cărăuşi” sau prin bănci ruseşti, via Transnistria, 15 milioane de dolari cu care ar fi cumpărat 130.000 de voturi într-o ţară în care votează de obicei mai puţin de 1,5 milioane de alegători. O investigaţie jurnalistică sub acoperire a confirmat existenţa acestei reţele.
Stanislav Secrieru, consilier prezidenţial pe probleme de apărare şi securitate naţională, a estimat că Rusia ar putea aloca până la 100 de milioane de euro pentru a interveni în alegerile prezidenţiale şi referendumul din 20 octombrie.
În paralel, s-a dat o bătălie mediatică. În timp ce autorităţile au închis pe bandă rulantă posturi şi site-uri propagandistice sau de promovare a unor ştiri false, de la Moscova, Ilan Şor şi-a făcut post online cu prezentatori din Republica Moldova.
Casa Albă denunță acțiunile Rusiei
Reverberaţiile interferenţei ruse au ajuns până peste Atlantic, unde un senator influent, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe, a trimis scrisori şefilor de la Meta şi Google pentru a le cere să aibă grijă şi să ia măsuri în privinţa conturilor false şi a dezinformării care se propagă în Republica Moldova prin intermediul reţelelor lor sau a reclamelor. La scurt timp după aceea, Meta a anunţat că a închis o serie de conturi false din Republica Moldova.
La rândul său, Uniunea Europeană a anunţat săptămâna aceasta că a pus pe lista sancţiunilor cinci persoane şi o entitate din Republica Moldova, între care guvernatoarea Găgăuziei proruse, Evgheni Guţul, pentru încercările de destabilizare a ţării.
Şi Casa Albă a spus săptămâna aceasta că Rusia încearcă să submineze viitoarele alegeri prezidenţiale din Republica Moldova şi a cheltuit milioane de dolari pentru a face acest lucru.
Toate aceste acţiuni arată în ce măsură Federaţia Rusă şi-a intensificat atacurile hibride împotriva Republicii Moldova pe măsură ce se apropiau alegerile şi referendumul. În principal, a făcut-o prin intermediul reţelei lui Ilan Şor, dar şi biserica a fost o compontentă de care a încercat să se folosească.
În principiu, două sunt axele pe care se desfăşoară infiltrarea rusă: prin coruperea electoratului şi prin răspândirea dezinformării, dar scopul este acelaşi, și anume compromiterea şi eşecul referendumului proeuropean.
Care este interesul Kremlinului?
Având de dus un război costisitor în Ucraina, firesc se pune întrebarea de ce ar fi Rusia interesată de mica Republică Moldova, o ţară cu nici trei milioane de locuitori, dintre care circa un milion sunt deja cetăţeni europeni, având paşapoarte româneşti sau bulgare? Pentru că Moldova are perspectiva unui nou Kaliningrad în zona de sud a Europei, remarca recent într-o emisiune la TVR1 analistul de politică externă Ştefan Popescu.
Dintre toate fostele republici sovietice, cu o Ucraină în război şi o Georgie din ce în ce mai îndepărtată de valorile democraţiei europene, cu un Belarus intrat complet sub tutela Moscovei, Republica Moldova este cumva o ultimă redută, care rezistă cu ajutorul Ucrainei şi al partenerilor occidentali şi promovează ceea ce sperie Federaţia Rusă - transformarea democratică, o altfel de societate, deschiderea, transparenţa - un model care ar putea deveni interesant şi pentru alte state post-sovietice din regiunea asiatică, pe care Moscova le ţine cumva sub influenţă. În fond, Kremlinul se teme de contagiune, explica în aceeaşi emisiune de la TVR1 Angela Grămadă, expert în securitate şi afaceri internaţionale.
Schema de mituire orchestrată prin Ilan Șor
Deşi Partidul Şor a fost declarat ilegal de Curtea Constituţională în iunie 2023, oligarhul fugar a sponsorizat ulterior mai multe formaţiuni politice, care au fost reunite în aprilie 2024, la Moscova, sub denumirea de blocul politic „Pobeda/Victorie. I s-a refuzat însă recunoaşterea şi înscrierea în cursa electorală de către Comisia Electorală Centrală, aşa că Şor a recurs la coruperea alegătorilor.
Pentru o perioadă de timp, reţeaua sa a profitat de o prevedere legislativă care permite persoanelor fizice să transporte până la 10.000 de euro în numerar la trecerea frontierei, fără a fi necesară declararea provenienţei banilor. Prin intermediul unor „curieri” care efectuau călătorii repetate la Moscova, gruparea a transferat fonduri semnificative, destinate finanţării protestelor antiguvernamentale şi mituirii alegătorilor, în special a celor aflaţi în situaţii financiare vulnerabile.
Ca răspuns la măsurile autorităţilor de a limita transferurile de numerar, gruparea Şor a adoptat noi metode de finanţare ilicită, acestea includ utilizarea cardurilor bancare ruseşti MIR şi deschiderea de conturi pentru bugetarii şi pensionarii din Găgăuzia la banca rusă Promsvyazbank, condusă de Piotr Fradkov, fiul fostului premier şi fost şef al Serviciului de Informaţii Externe Mihail Fradkov. Aceste conturi sunt alimentate lunar cu 2.000 de lei moldovenești (100 de euro) sub formă de „indemnizaţii” provenite de la organizaţia non-profit „Eurasia”, cu sediul la Moscova şi legături directe cu Ilan Şor.
Recent, gruparea Şor a implementat un mecanism suplimentar de finanţare ilicită, ce constă în semnarea unor aşa-zise „contracte de muncă” cu cetăţeni moldoveni, deghizate sub forma activităţilor de voluntariat pentru organizaţia „Eurasia”, se arată într-o analiză a lui Ion Cristea publicată de think tank-ul New Strategy Center.
Liniile de propagandă
La nivel de propagandă, printre narative se regăsesc scenarii alarmiste privind implicarea Republicii Moldova în războiul din Ucraina sau escaladarea conflictului transnistrean în cazul aderării la Uniunea Europeană. În plus, se propagă informaţii false despre presupusa intenţie a autorităţilor de a vinde terenurile agricole către companii europene.
Un alt stereotip legat de consecinţele integrării europene este creşterea preţurilor pentru utilităţi şi faptul că Moldova ar pierde aşa-numita reducere pentru gaze naturale din partea Gazprom, arată o analiză publicată de NewsMaker.
Un alt aspect sensibil exploatat este ameninţarea percepută la adresa valorilor tradiţionale, inclusiv zvonuri despre închiderea Mitropoliei Moldovei şi promovarea agendei LGBT în şcoli.
Alegerea acestor teme de către Federaţia Rusă urmăreşte să inducă frică şi incertitudine în rândul cetăţenilor, cu scopul de a submina încrederea în parcursul european al Republicii Moldova şi de a influenţa rezultatul referendumului.
Canalele de distribuire a conţinutului s-au diversificat şi schimbat semnificativ în ultima perioadă: de la pliante și reţele sociale până la televiziuni online. În afară de ştiri, sunt folosiţi şi „troli” pentru a influenţa opinia publică prin comentarii la ştiri.
În primăvara acestui an, proiectul „Botnadzor” a descoperit prima fermă de boţi care activează în Republica Moldova. Boţii se prezentau drept persoane care o criticau pe preşedinta Maia Sandu şi pe autorităţi, exprimându-se, de asemenea, împotriva integrării europene. Potrivit proiectului, ferma de boţi moldovenească are acum 30 de grupuri pe reţeaua socială VK.com, şi în total au fost postate aproape 5 mii de comentarii, potrivit NewsMaker.
Ce poate face Rusia după 20 octombrie?
Sprijinul pentru aderarea la UE este în creştere în Rep. Moldova, dar este puţin probabil ca Rusia condusă de Vladimir Putin să îşi înceteze operaţiunile de influenţă şi, în schimb, ar putea să îşi intensifice eforturile de a inversa tendinţele pro-UE în deceniul următor, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de news.ro.
Kremlinul este probabil pregătit să urmeze mai multe linii de efort în viitor pentru a deraia calea Moldovei către UE, cum ar fi: încercarea de a influenţa şi de a captura instituţiile de stat moldoveneşti; exploatarea legăturilor militare, economice şi politice ale Kremlinului cu regiunile moldoveneşti pro-ruse Transnistria şi Găgăuzia; desfăşurarea de campanii de control reflexiv pentru a modela procesul decizional al statelor membre ale UE cu privire la aderarea Moldovei la UE.
Kremlinul ar putea încerca în primul rând să influenţeze viitoarele alegeri parlamentare, programate pentru vara anului viitor, pentru a aduce la putere politicieni favorabili Moscovei.
În 2022, UE a identificat nouă domenii pe care guvernul moldovean trebuie să le reformeze înainte ca Moldova să poată deveni membră UE - sistemul judiciar, codul electoral, combaterea corupţiei, dezoligarhizarea, crima organizată, administraţia publică, reforma publică, societatea civilă şi protecţia drepturilor omului. În noiembrie 2023, UE a raportat că Moldova a înregistrat progrese suficiente în ceea ce priveşte şase dintre aceste nouă criterii, dar că mai trebuie să îşi consolideze reformele judiciare, reformele anticorupţie şi eforturile de dezoligarhizare.
Politicienii favorabili Kremlinului din Parlamentul Rep. Moldova ar putea împiedica sau bloca complet măsurile de reformă pe care Moldova trebuie să le ia pentru a deveni membru al UE. Politicienii favorabili Kremlinului ar putea, de asemenea, să promulge noi politici care să anuleze progresele anterioare ale Moldovei în celelalte şase categorii.
Ameninţarea unei invazii ruseşti în Moldova prin Ucraina este extrem de redusă în prezent, dar condiţiile actuale se pot schimba în viitor, permiţând Rusiei să invadeze şi să ocupe mai mult din Moldova decât o face în prezent în Transnistria. Viitorul Moldovei ca stat independent şi suveran este direct legat de rezultatul războiului Rusiei din Ucraina şi afectează planificarea NATO pentru apărarea flancului său estic. De aceea, ajutorul occidental acordat atât Ucrainei, cât şi Moldovei este vital pentru capacitatea acestor state de a rezista influenţei şi agresiunii maligne a Rusiei şi de a împiedica forţele ruse să ameninţe NATO, conchide ISW.
Catalin08 19.10.2024, 00:30
Zeci de ani de inchisoare pentru toti vanzatorii de tara in Moldova si va fi liniste si pace. Moldova trebuie sa se grabeasca si sa vina cu o lege in privinta agentilor straini.
Sfantul__Cuvios_Pafnutie 19.10.2024, 01:12
De ce închisoare? Munca silnică ce are, le stă în gât? Dacă da, să nu fi trădat. Ocna sau sfoara.
adriann_ 19.10.2024, 01:12
Problema republicii Moldova e ca numarul total al alegatorilor este mic, iar cel al alegatorilor aflati in tara este MULT mai mic. In conditiile astea devin posibile tot felul de potlogarii, gen influentarea alegerilor prin cumparare de voturi in sistem individual etc. Asta a fost un domeniu in care FSB a esuat lamentabil in Ucraina, dar acolo era vorba de cu totul alt numar de alegatori.
DanielDand 19.10.2024, 02:00
Și in Moldova este ca în România se fura voturile la greu, dar sa fim.seriosi Moldoveni sau săturat da Democrația da doi lei a lu Maia și a UE și ținând cont ca războiul este în granița lor ,aproape ca nici nu ai interesează UE și SUA vor sa trăiască în pace în rest totul este numai povești
10.Geo 19.10.2024, 10:20
Pe tine clar te intereseaza democratia de tip Putin. Ia cu paine!
Realist2023 19.10.2024, 11:22
Trolache, e in zadarm R Moldova va vota spre democratia europeana. Moldovenii de peste Prut vor sa traiasca bine si liberi, exact ca si fratii lor de pe celalalt mal !