Cardurile culturale: câți bani le-au dat companiile angajaților lor pentru cărți și bilete la muzee, teatru sau filme în ultimii trei ani

Parlamentul a introdus tichetul cultural în Legea privind acordarea biletelor de valoare în 2018. S-a alăturat, astfel, celorlalte tichete pe care statul și angajatorii privați le acordau deja: de masă, cadou, de creșă și vouchere de vacanță. Emiterea lor a început efectiv din vara lui 2019.

Ce sunt cardurile culturale

La fel ca și celelalte bilete de valoare, voucherele culturale sunt beneficii extrasalariale, adică suplimentar pe lângă venituri. Sunt acordate de angajatori, fie ei din instituții publice sau de la privat, angajaților lor. Aceștia le pot folosi numai în scop cultural, adică pentru a cumpăra cărți și manuale, pentru bilete la spectacole, filme, muzee, expoziții sau festivaluri.

Sunt două variante prin care angajatorii acordă tichetele culturale: fie lunar, în valoare de maximum 190 de lei, fie ocazional, pentru un anumit eveniment, în sumă de cel mult 380 de lei. 

Cineva poate opta, de exemplu, să primească acești bani în fiecare lună sau îi poate lua doar la începutul anului școlar, pentru a avea disponibilă o sumă mai mare pe care să o poată folosi la achiziționarea rechizitelor copiilor.

Numărul de carduri și tichete acordate de angajatori s-a dublat

190 de lei lunar sau 380 de lei ocazional sunt noile praguri stabilite în septembrie printr-un ordin comun al Ministerului Finanțelor și Ministerului Culturii. Valorile nominale au fost mărite câte puțin în fiecare an, după ce au fost inițial 150 de lei și, respectiv, 300 de lei. Conform ordinului, pragurile vor rămâne așa până cel puțin în martie anul viitor.

Sunt bani pe care i-au plătit angajatorii, din bugetele proprii, și care nu fac parte din venitul salariatului.

Situația pe ani, conform Ministerului Finanțelor:

• 2019 (iunie-decembrie): 2,4 milioane de lei total;
• 2020: 5,77 de milioane de lei total;
• 2021: 9,46 de milioane de lei total;
• 2022 (ianuarie-iulie): 4,88 de milioane de lei total.

Încă prea puțini angajatori interesați, spun companiile care eliberează carduri

Vouchere pe hârtie s-au emis anul acesta doar în luna ianuarie pentru că din februarie, toate tipurile de tichete acordate salariaților se emit numai în format electronic, adică pe card.

Cifrele de la Ministerul Finanțelor arată că de la an la an a existat un interes tot mai mare pentru banii culturali. De exemplu, în 2021 suma anuală pentru voucherele culturale aproape s-a dublat față de 2020. Emițătorii de tichete de servicii preplătite din România se așteaptă la un nou record anul acesta, mai ales că rețeaua de comercianți – librării, cinematografe, târguri, teatre – care acceptă plata cu un astfel de card s-a mărit. 

Recunosc, în același timp, că se putea mai bine.

„Dacă ne uităm la potențialul pieței, la câtă nevoie este în societatea românească de o creștere a susținerii educației și culturii și la cât de ușor este pentru companiile românești să se implice, credem ca numărul de carduri eliberate este mic”, spune Codruț Nicolau, directorul general al Edenred România și Benefit Systems, într-un răspuns pentru Libertatea. Edenred este una dintre cele trei companii din România care emit vouchere de servicii, alături de Sodexo și Up România.

„Imaginați-vă că dacă jumătate dintre cei 5 milioane de salariați din România ar primi carduri culturale, asta ar însemna aproape 500 de milioane de lei care s-ar duce lunar către industria culturală și educațională din România”, a subliniat Nicolau.

S-a citit mai mult în pandemie

Manuel Fernandez Amezaga, CEO Sodexo România și Bulgaria, a remarcat, la rândul său, că există un interes tot mai crescut pentru cardurile culturale. Cererile mari au fost în perioada de vârf a pandemiei COVID-19.

2020 a fost un an greu pentru cultură. Teatrele și-au pus semnul „închis” pe ușă, la fel și muzeele, iar concerte și festivalurile au fost anulate. Nici librăriile fizice nu au mers bine. Dar industria cărții a ieșit, până la urmă, pe plus, datorită vânzărilor online de cărți. O arată mai multe studii făcute de librării și o confirmă o cercetare a Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC): 35% dintre respondenți au declarat că au citit cărți în 2020, comparativ cu 22% în 2019.

Trendul s-a menținut și anul trecut, când 101 edituri din România au înregistrat o cifră totală de afaceri cu 17,5% mai mare decât în 2020, după cum a arătat un calcul Libertatea.

Și tichetele de pe cardurile Edenred au fost cheltuite, în mare, tot în librării: 78%. De asemenea, 8% din sume au fost folosite pe bilete la concerte, teatru și filme, iar restul, pe alte activități culturale, potrivit datelor companiei.

Tot în cazul Edenred, dintre angajatori, industriile cu cei mai mulți beneficiari ai cardurilor culturale sunt cele de software și telecomunicații (36% din total), sectorul financiar și asigurări (15%) și activitățile profesionale, științifice și tehnice de genul contabilitate, audit, arhitectură sau inginerie (15%).

Avantaje fiscale

Tichetele culturale vin cu avantaje atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

Pentru angajatori, cele mai mari beneficii sunt cele fiscale. Pentru că tichetele culturale intră la categoria cheltuielilor sociale, angajatorul primește pentru ele deductibilitate în limita a 5% din cheltuielile cu salariile personalului, conform Codului Fiscal. Asta înseamnă că, la finalul anului, angajatorul nu plătește impozit la stat pe 5% din profit.

De exemplu, dacă o firmă are un fond de salarii de 300.000 de lei și cheltuieli sociale (tichete culturale, vouchere pentru creșă etc.) de 19.000 de lei, cheltuielile sociale deductibile sunt 15.000 de lei (300.000 de lei x 5%). Pe această sumă firma nu mai plătește impozit la stat. Va plăti doar pentru cei 4.000 de lei care reprezintă restul cheltuielilor, nedeductibile.

„Tichetele sunt, de asemenea, scutite și de contribuțiile sociale, ceea ce înseamnă, pentru angajator, o economie de 35% dintr-un foc. Asta, pe lângă acea neimpozitare a cheltuielilor sociale”, a explicat pentru Libertatea consultantul fiscal Emilian Duca.

„Rezolvă nevoi reale”

Pe lângă avantajele fiscale, cardurile culturale reprezintă și un soi de recompensă pentru angajați, o încurajare de a-și folosi timpul liber într-un mod plăcut, crede Manuel Fernandez Amezaga, CEO Sodexo pe regiunea România-Bulgaria. Sunt bani direcționați anume pentru scopul cu care au fost emise, adică pentru domeniul cultural, bani pe care poate un salariat nu ar fi dispus să-i acorde în acest fel lunar.

Tichetele culturale sunt, în același timp, și un „stimulent” pentru sectorul cultural, mai spune Amezaga.

„Cardul cultural rezolvă nevoi reale. Tinerii au acces la concerte, cinema, teatru, festivaluri și, în general, preferă ca încărcarea cardului cu cei 190 de lei să fie lunară. Se creează astfel o recurență, o obișnuință, care include cultura și educația în programul obișnuit al fiecăruia”, atrage atenția Codruț Nicolau, directorul Edenred.

„Singura problemă cu cardul cultural este că nu este cunoscut suficient”, adaugă el.

Cât cheltuie românii pentru cultură

Consultantul financiar Emilian Duca este ceva mai optimist legat de tichetele de cultură acordate de angajatori salariaților.

„Mi se pare o sumă surprinzător de bună. Mă așteptam la sume mai mici, având în vedere consumul de cultură diminuat al românilor. Sunt curios dacă se va menține acest raport de 80%-20% din suma tichetelor culturale pentru cărți și, respectiv, spectacole”, a spus Duca.

Cultura și activitățile de recreere ocupă un loc restrâns în cheltuielile lunare ale românilor.

Suma reprezintă 1,37% din totalul cheltuielilor lunare, conform datelor pe 2021 de la Institutul Național de Statistică.

De asemenea, potrivit Barometrului de Consum Cultural din 2019, ultimul dinainte de pandemia de COVID-19, 73% dintre români nu au văzut nici măcar o dată un spectacol de teatru, 62% nu au intrat niciodată într-un muzeu și 66% nu au văzut niciodată un film într-un cinematograf. Mai puțin de 5% dintre români fac lunar aceste activități.

Foto: Hepta

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro