În toată Europa, în timp ce guvernele își fac griji cu privire efectele economice pe care le va avea invazia Rusiei în Ucraina, efecte care se adaugă celor produse de pandemia de COVID, Beijingul își extinde portofoliul. Preluarea unor porturi și mine europene, pe lângă construirea de drumuri și poduri, sunt doar câteva din investiții chineze făcute acolo unde alte firme nu vor să se implice.
Experții atrag atenția însă că statele UE ar trebui să cântărească atent beneficiile și riscurile semnării de acorduri cu statul chinez. Multe guverne se tem din ce în ce mai mult de așa-numitele „capcane ale îndatorării”, în care creditorii – precum statul chinez – pot extrage concesii economice sau politices, dacă țara care primește investiția nu poate rambursa.
China insistă că este un partener de investiții de încredere, dar se confruntă cu acuzații de exploatare a muncitorilor și cu încălcarea normelor privind protecția mediului.
Unele din aceste aspecte sunt vizibile în Grecia, unde China controlează portul Pireu. Anul trecut, un muncitor din Pireu în vârstă de 45 de ani, Dimitris Dagklis, a murit într-un accident de macara. „Moartea lui a fost rezultatul intensificării muncii noastre și al faptului că nu existau suficiente măsuri de siguranță”, a declarat Markos Bekris, președintele sindicatului docherilor din port.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/05/w50890199.jpg)
Există, de asemenea, acuzații privind exploatarea lucrătorilor de către firme chineze – în ceea ce privește salariul, condițiile de muncă și subdimensionarea personalului. Întrebările adresate de BBC companiei chineze Cosco – despre moartea lui Dimitris Dagklis, nivelul personalului de la Pireu și preocupările de mediu legate de extinderea portului – au rămas fără răspuns.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7f08207580c880f4cabf4877256a51c0.jpg)
Nu există nicio îndoială că investițiile chineze au dus la renașterea portului, de când guvernul grec a fost forțat să-l vândă, alături de alte active publice, în urma crizelor economice care au lovit atât de tare statul elen în 2008, scrie BBC. Boom-ul economic de la Pireu, inclusiv oportunitățile de angajare pentru localnici, reflectă o transformare mai largă a situației financiare a Greciei, acum una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere.
Acum, însă, la fel ca toți vecinii săi europeni, Grecia se luptă să facă față impactului economic al războiului din Ucraina. Ca multe alte state, guvernul de la Atena reevaluează ce înseamnă să faci afaceri cu Beijingul, care în februarie a anunțat o nouă ordine globală, în tandem cu aliatul său Moscova.
În ziua deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă, China a anunțat un parteneriat „fără limite” cu Rusia și a promis că va colabora mai mult împotriva Occidentului. Din 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, până în prezent, China nu a condamnat niciodată cu hotărâre războiul declanșat de Vladimir Putin.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e20011014a01d8d1ed25412f7c3acf7b.jpg)
„China a preluat Pireul”
În Pireu, presupusele daune aduse mediului provocate de extinderea portului au determinat acțiuni legale din partea localnicilor împotriva proprietarilor chinezi ai Cosco.
Există preocupări deosebite cu privire la dragarea necontrolată a fundului mării și poluarea toxică, precum și față de creșterea traficului atât pe mare, cât și pe uscat. Toate acestea afectează viața localnicilor.
„Pireu este un oraș mic, iar oamenii trăiesc aici de multe generații. Nu putem fi alungați de o investiție fără a fi întrebați despre asta”, spune avocatul Anthi Giannoulou.
Ministrul grec de externe Nikos Dendias explică faptul că investiția în Pireu a fost reciproc avantajoasă și reamintește că China a fost singurul investitor care a intervenit în momentul în care guvernul grec a fost forțat să vândă portul.
„Pentru relațiile noastre economice, cred că ambele părți beneficiază. China are un punct de intrare pentru produsele sale în Uniunea Europeană, în Balcani și în Europa Centrală și de Est, iar noi avem un mare port comercial activ zilnic”, explica șeful diplomației de la Atena.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4e7a9e355f171f05d047ee1ed421ecd1.jpg)
După prăbușirea economică din 2008, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional au hotărât ca portul să fie vândut pentru a ajuta la depășirea datoriilor în spirală ale Greciei.
Adevărul este că China a preluat Pireul, iar acum Pireul este unul dintre cele mai mari porturi din Europa și, dacă ceea ce spun ei este adevărat și nu am de ce să mă îndoiesc, probabil că va ajunge pe locul unu sau pe locul doi în întreaga Europă. Aceasta este o îmbunătățire uriașă, iar investiția este substanțială.
Ministrul grec de externe Nikos Dendias:
Ministrul recunoaște că guvernul său nu a mai semnat acorduri mari, dar sugerează că va judeca oportunitățile viitoare de la caz la caz.
„Ne tratează ca pe niște sclavi”
Aflată în afara UE, Serbia nu acordă aceeași atenție drepturilor muncitorilor precum capitale vestice. Acest lucru este subliniat pentru BBC de un vietnamez de 35 de ani, la umbra unei clădiri părăsite din orașul Zrenjanin, la nord de capitala Belgrad.
„Compania chineză ne tratează îngrozitor. Nu ne respectă”, a spus bărbatul, tată a trei copii, cu voce joasă. El a povestit că a fost plătit cu echivalentul a 1.430 de euro ca să vină în Serbia, pentru o lucrare de construcții la șantierul fabricii de anvelope Ling Long. Dar că în curând a ajuns să regrete decizia.
„Ne-au forțat să muncim mai mult, dar nu au furnizat suficiente provizii. Față de primele zile aici, acum primim cam jumătate din cantitatea de alimente”, spune vietnamezul.
El a explicat că cei aproximativ 400 de muncitori vietnamezi recrutați sunt plătiți mai puțin decât angajații chinezi care lucrează în același loc, pe aceleași posturi. Iar condițiile de cazare sunt groaznice.
„Sunt 20 sau 30 de muncitori care locuiesc împreună în fiecare container. Ne tratează ca pe niște sclavi”, spune bărbatul.
A încercat să-și părăsească locul de muncă, dar angajatorul a refuzat să-l ajute să se întoarcă acasă, așa că a trebuit să ia un alt împrumut însemnat pentru a-și putea cumpăra biletul de avion.
Nu doar condițiile proaste alarmează unele ONG-uri, ci și contractele dubioase pe care lucrătorii sunt puși să le semneze.
„Este cel mai vizibil caz de trafic de persoane și exploatare prin muncă pe care l-am avut în țară până acum”, spune Danilo Curcic de la ONG-ul „A 11 Initiative”. El spune că ceea ce s-a întâmplat în compania chineză servește ca un avertisment pentru restul Europei, pe măsură ce afacerile chineze se extind pe tot continentul.
„Dacă aveți companii chineze și nu aveți instituții suficient de puternice pentru a preveni încălcările drepturilor omului sau încălcările standardelor de muncă, veți ajunge la cele mai de jos standarde și cu alte companii”, spune activistul.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/05/w52909168.jpg)
Guvernul sârb susține că investițiile din China au accelerat creșterea economică a țării, iar președintele Aleksandar Vucic a afirmat că investițiile chineze suplimentare nu ar trebui să fie periclitate de un număr mic de muncitori vietnamezi.
Risc de spionaj
Richard Moore, șeful agenției de spionaj din Marea Britanie, MI6, a avertizat nu numai despre „capcanele privind datoriile”, ci și despre „capcanele de informații”. Anul trecut, el a declarat pentru BBC că China are capacitatea de a „recolta date din întreaga lume”, contra cost. China a respins aceste acuzații.
În Marea Britanie, gigantul chinez de telecomunicații Huawei a fost exclus de la dezvoltarea viitoarei rețele 5G. De asemenea, compania se confruntă cu un control continuu asupra practicilor sale de securitate și asupra faptului că are legături cu guvernul chinez, lucru pe care îl neagă. SUA au impus sancțiuni companiei.
Înapoi în Serbia, peste 8.000 de camere de securitate care au fost instalate pe străzile din această țară. Grupurile pentru drepturile omului sunt îngrijorate că datele culese astfel ar putea fi folosite de Huawei în scopuri nedeclarate, dar guvernul sârb dă asigurări că capabilitățile de recunoaștere a feței nu vor fi introduse în curând.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_4153b07876abde824d6b5d7ba2035229.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_e83946599e92097c6b9b2501be8ff3b4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_6bc894b87538dddb5af917efaeb1b359.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_1799cef3c162a50b5f41d4dedef9a8b3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_5e10b0023700f789215122c39c08f972.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_f8f8df85807e0fe6938630969ca5a90e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_cb6a72a6e4740ea4ab6807e3777c94a3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_a178e878f97ec2267862a667773fba37.jpg)
Comentează
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.