Care sunt scenariile pentru înlăturarea lui Putin de la putere și cine sunt cei 12 posibili succesori

După un atac împotriva Ucrainei care durează de șapte luni, în care armata rusă a suferit pierderi foarte mari de echipament și soldați, Putin a anunțat mobilizarea a sute de mii de cetățeni ruși. Decizia a fost contestată nu doar de rușii de rând, ci și de unii dintre propagandiștii Kremlinului și aliații politici.

În vârstă de 69 de ani, Vladimir Putin conduce Rusia de 22 de ani și sunt șanse mici ca el să fie înlăturat de la putere. Însă au apărut tot mai des discuții despre cine i-ar putea urma la conducerea Federației Ruse, mai ales că eșecurile militare din Ucraina și decizia de a implica populația rusă în invazia asupra Ucrainei i-au slăbit forța de altădată.

Publicația Politico prezintă câteva scenarii posibile pentru înlăturarea lui Putin de la putere și cine sunt potențialii succesori, în funcție de fiecare situație.

SCENARIUL 1. Preluarea „dinastică” a puterii

În mandatele sale, Putin s-a preocupat să-și elimine rivalii politici și să schimbe constituția țării în favoarea lui. Scenariul în care va ceda voluntar puterea către cineva e puțin probabil, însă nu de neluat în calcul. În cazul în care Putin ar avea de ales următorul lider de la Kremlin, acesta ar fi unul dintre cei patru candidați:

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Nikolai Patrușev

Nikolai Patrușev este considerat de analiști cel mai probabil succesor al lui Putin. Fost șef al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), în prezent este secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei. Patrușev are avantajul că împărtășește aceeași perspectivă asupra lumii cu Putin, manifestând o ostilitate generală față de Occident și una particulară față de SUA.

De fapt, viziunile lui Patrușev sunt chiar mai extreme. Într-o întrunire a Consiliului de Securitate, cu câteva zile înainte de invadarea Ucrainei, Patrușev a acuzat Washingtonul că are o agendă ascunsă prin care urmărește „colapsul Federației Ruse”. 

În urmă cu câțiva ani, a acuzat-o pe Madeleine Albright, fost secretar de Stat al SUA, că ar fi spus că Siberia și Extremul Orient nu ar trebui să aparțină Rusiei. Albright nu a făcut niciodată această declarație, așa că acuzele lui Patrușev au fost sursa mai multor glume despre puterea spionilor ruși de a citi gândurile. 

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Totuși, Patrușev are și un dezavantaj. E cu doi ani mai în vârstă decât Putin, iar dacă ar fi numit președinte, ar rămâne doar un personaj de tranziție.

Dmitri Medvedev

Dacă Putin are încredere în cineva, atunci acela e Dmitri Medvedev. În 2008, Putin i-a făcut cadou tocmai președinția fostului său om de bază din Sankt Petersburg. Prin această rocadă, Putin a avut posibilitatea să rămână la putere, fără să încalce constituția. Când mandatul de patru ani s-a încheiat, Medvedev i-a făcut loc înapoi lui Putin la Kremlin.

După ce a ocupat funcția de premier timp de opt ani, în 2020, Medvedev a devenit vicepreședintele Consiliului de Securitate – rămânând astfel subordonat lui Putin, care conduce Consiliul.

Dmitri Medvedev are 57 de ani și, deși e suficient de tânăr să vină la conducerea Rusiei din nou, soarta sa e inseparabil legată de Putin, scrie Politico.

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

Alexei Diumin

Însuși Alexei Diumin povestea cândva că l-a salvat pe Putin dintr-un atac de noapte al unui urs brun, trăgând cu pistolul la picioarele animalului pentru a-l determina să fugă înapoi în pădure. 

Veteran al FSO (Serviciul de Protecție Federal), Diumin a cunoscut succesul pe câmpul de luptă în calitate de comandant al forțelor speciale care, în 2014, au participat la anexarea Crimeei. Doi ani mai târziu, Putin l-a numit guvernator al regiunii Tula (aflată în partea europeană a Rusiei, aproape de Moscova). Deși e unul dintre favoriții liderului de la Kremlin, acest statut l-ar putea vulnerabiliza în cazul în care s-ar isca o luptă pentru putere. 

Dmitri Patrușev

În 2000, când Nikolai Patrușev a ajuns la șefia FSB, a numit elita spionilor ruși „noua nobilime”. Fiul său, Dmitri Patrușev, a devenit astfel „prințișorul”, un potențial succesor. În vârstă de 44 de ani, Dmitri a fost numit ministru al agriculturii în 2018, după ce a absolvit academia FSB și a condus Banca Agricolă a Rusiei. 

Deși sunt șanse reduse ca Dmitri Patrușev să ajungă la putere, un președinte ca el ar atenua temerile internaționale că Rusia, confruntată cu o înfrângere în Ucraina, ar escalada nuclear situația. Un lider ereditar ar avea, prin definiție, un instinct de conservare mai mare decât un dictator nebun, ascuns într-un buncăr subteran, susțin jurnaliștii Politico.

SCENARIUL 2. Un complot la Kremlin

Un alt scenariu luat în calcul este înlăturarea lui Putin sau chiar asasinarea lui, deși tradițional liderii Rusiei nu au fost uciși. În istoria URSS, doar Nikita Hrușciov și Mihail Gorbaciov au fost forțați să renunțe la putere – unul în 1964, celălalt în 1991, după căderea blocului comunist și dizolvarea URSS. Iar lupta pentru succesiune s-a purtat în rândul celor din interiorul Kremlinului.

În acest scenariu, există trei posibilități, după cum urmează:

O troică formată din oamenii loiali de azi

După ce Stalin a murit, în 1953, puterea în URSS a fost preluată de o troică, formată din Molotov, Malenkov și Beria. Aranjamentul politic n-a durat mult: Beria a fost executat, iar Nikita Hrușciov l-a înlăturat pe Malenkov din funcția de premier și a devenit lider al Partidului Comunist și al guvernului. Iar Hrușciov și-a început mandatul cu o condamnare a stalinismului. 

Prin urmare, un scenariu similar, în cazul lui Putin, este tentant: dacă ar fi înlăturat și înlocuit de o conducere colectivă, dispariția sa ar duce la o detensionare a războiului Rusiei cu Occidentul. Elitele rusești nu susțin războiul, confirmă pentru Politico Nigel Gould-Davies, un fost ambasador britanic în Belarus și actual specialist în Rusia la Institutul Internațional pentru Studii Strategice.

Schimbările de regim, în autocrații, de obicei vin din interior, susține Gould-Davis. Iar o tranziție coordonată de Putin e imposibilă: liderul de la Kremlin a ratat șansa să-și orchestreze succesiunea când a rescris constituția, în 2020. „Acum nu mai are garanții pentru o viață de apoi pașnică”, spune britanicul.

E greu de speculat cine ar putea conspira să-l îndepărteze pe Putin, dar istoria spune că cei mai probabil sunt reprezentanții „ministerelor de putere” din Consiliul de Securitate, oricât de loiali par acum față de Putin. Câteva nume: Patrușev senior, șeful FSB Aleksandr Bortnikov, ministrul de interne Vladimir Kolokolțev și ministrul apărării Serghei Șoigu. 

Mihail Mișustin

Articolul 29 din constituția rusă spune că, dacă președintele nu-și mai poate exercita atribuțiile, acestea vor fi preluate temporar de premier. Din acest motiv, Mihail Mișustin sare în pole position în cursa pentru funcția de șef de stat interimar. 

Mișustin, 56 de ani, a fost șeful Serviciului Federal de Impozitare înainte să preia funcția de șef al guvernului, în 2020. În ultimele luni, Mișustin a acționat ca un lider de criză loial, încercând să minimalizeze criza economică provocată de sancțiunile occidentale. 

Serghei Sobianin

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, ar putea apărea ca un candidat la succesiune, dacă protestele din Capitală escaladează atât de mult încât represiunea nu mai e o soluție viabilă și e nevoie de un angajament constructiv pentru o tranziție pașnică. 

Dar acest scenariu nu are fundamente în realitate: protestele față de mobilizare nu s-au ridicat la nivelul unei revoluții similare, de pildă, cu Euromaidanul care l-a înlăturat de la putere pe președintele ucrainean Victor Ianukovici, în 2014.

În mandatul său de 12 ani, Sobianin s-a dovedit a fi un politician competent: a făcut metropola mai plăcută pentru locuit, prin amenajarea parcurilor, restaurarea clădirilor și modernizarea transportului public. 

În vârstă de 64 de ani, Sobianin a fost și guvernator al provinciei Tiumen, bogată în petrol, șeful Administrației de la Kremlin și viceprim-ministru al lui Putin.

SCENARIUL 3. O revoluție colorată la Moscova

Ar putea poporul rus să producă o schimbare la Kremlin printr-o revoluție de tipul revoluțiilor colorate din fostul spațiu sovietic? Dacă acest lucru s-ar întâmpla, există doi candidați pentru fotoliul de președinte:

Alexei Navalnîi

Cunoscutul contestatar al regimului Putin, Alexei Navalnîi ar fi primul candidat la conducerea unei revoluții colorate în Rusia, după ce a organizat cele mai mari proteste din actualul regim. Acele manifestații au fost înăbușite de autorități, dar Navalnîi nu s-a lăsat bătut: și-a canalizat eforturile pentru a dezvălui corupția din rândul elitelor rusești. Putin și acoliții săi au încercat să-l otrăvească și, în final, l-au băgat în închisoare. 

Chiar și din spatele gratiilor, Navalnîi continuă să se opună războiului din Ucraina. Dar e puțin probabil să aibă șansa lui Nelson Mandela, să ajungă din închisoare la președinție. 

Totuși, e posibil ca următorul lider rus, într-un gest de reconciliere cu Vestul, să-i elibereze pe prizonierii politici, așa cum e și Alexei Navalnîi. 

Mihail Hodorkovski

Fostul oligarh al petrolului Mihail Hodorkovski e un alt critic al regimului Putin care a încercat să lupte cu sistemul și a pierdut. I-a fost luată compania Yukos, producătoare de petrol, a fost întemnițat zece ani și în prezent se află în exil. 

Fundația sa, Rusia Deschisă, care e interzisă în țara natală, face în continuare campanii pentru reformarea statului, dar Hodorkovski nu pare să aibă ambiții de a reveni triumfător la Moscova și de a conduce țara într-o eră post-Putin.

SCENARIUL 4. Armata întoarce armele spre Kremlin

Deși nu există precedent în istoria modernă a Rusiei, scenariul unei lovituri de stat militare nu trebuie evitat. În acest caz, sunt trei personaje care s-ar putea evidenția într-o perioadă de revoltă armată:

Mihail Mizințev

Ministrul apărării, Serghei Șoigu, și Valeri Gherasimov, șeful Statului Major, au trecut prin războaie grele, iar asta îi exclude din lista militarilor care ar putea prelua puterea. Există însă un general care și-a câștigat reputația pentru o brutalitate fără seamăn: Mihail Mizințev, „măcelarul din Mariupol”.

Mizințev a condus asediul asupra orașului-port, unde au murit peste 20.000 de civili înainte ca apărarea să cadă, în luna mai. Recent, a fost promovat ministru adjunct al apărării, responsabil cu logistica. Mizințev s-ar putea să nu fie un candidat la putere, însă ar putea face parte dintr-un complot armat.

Ramzan Kadîrov

Liderul cecen Ramzan Kadîrov, care se autointitulează „infanteristul lui Putin”, e unul dintre cei mai aprigi susținători ai războiului împotriva Ucrainei. A trimis pe front numeroși luptători, însă aceștia nu și-au dovedit eficiența pe teren, ci mai degrabă pe social media. 

Kadîrov e un propagandist fără cusur, iar numai pe contul de Telegram e urmărit de 2,6 milioane de oameni. Orice încercare de a exploata slăbiciunile lui Putin în favoarea propriei cariere politice ar veni cu o serie de riscuri, spune Serghei Guriev, un economist rus aflat la Paris. 

„Oamenii lui Kadîrov sunt periculoși, dar detestați”, spune Guriev. Prin urmare, e mai probabil ca liderul cecen să caute autonomia sau independența republicii, dacă i-ar permite-o contextul.

Evgheni Prigojin

Evgheni Prigojin este omul din fruntea grupării Wagner, o companie secretă de mercenari. În vârstă de 61 de ani, Prigojin a fost filmat în timp ce le vorbea unor deținuți, încercând să-i convingă să se înroleze la război, în schimbul libertății. În alte videoclipuri, apare sosind cu un elicopter pentru o întâlnire cu aghiotanții săi, în timpul nopții, precum și participând la funeraliile unui soldat Wagner. 

Pentru ca Prigojin să aibă o șansă la fotoliul de la Kremlin, ar trebui ca pe câmpul de luptă să aibă loc o schimbare de 180 de grade. În plus, ar trebui să se producă o prăbușire catastrofică a statului, spune și istoricul Mark Galeotti.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News