În consecință, unii dezvoltatori au decis regândirea unor proiecte imobiliare. Adică vor face locuințe mai mici.
Din 2010, apartamentele noi sunt din ce în mai mici, ajungând, în 2019, la cea mai mică suprafață medie din ultimii 20 de ani: 63 de metri pătrați.
Autoritățile nu au o strategie în ceea ce privește proprietatea și nu toți dezvoltatorii țin cont de Legea locuinței.
Apartamentul cu 2 camere ar trebui să aibă măcar 52 de metri pătrați, iar cel de 3 camere, 66 de metri pătrați. Cine nu respectă normele nu ar trebui să primească autorizație de construire. Dar în realitate, lucrurile stau cu totul altfel.
”Am văzut destul de multe exemple, în practică, unde apartamente vândute drept trei camere sunt de fapt apartamente de două camere plus un birou, o cameră mai mică, care nu ar trece drept cameră după Legea locuinței”, spun chiar agenții imobiliari.
Pe acești dezvoltatori care nu respectă legea statul nu îi amendează. Iar pe cei care construiesc corect, îi încurcă.
În octombrie, Guvernul a decis reducerea cotei TVA de la 19% la 5% pentru locuințele cu prețuri cuprinse între 92.000 și 140.000 de euro. Cu o zi înainte de aplicare – adică pe 31 decembrie – a decis să o amâne cu un an.
Numai că mii de români semnaseră deja antecontracte de vânzare-cumpărare pentru locuințe mai mari.
Acum ar trebui să plătească, în plus, între 13 și 20.000 de euro, în funcție de valoarea locuinței. Iar unii dintre cei care voiau să își ia credite bancare nu se mai încadrează în plafonul de finanțare, fiind obligați să se reorienteze.
Prin urmare, de cele mai multe ori se ajunge la rezilierea acelor tranzacții.
Unii dezvoltatori au decis amânarea proiectelor cu apartamente spațioase. Alții au revenit la compartimentarea de două camere.
Există și cei care propun cumpărătorilor să-și ia două locuințe alăturate, pentru că astfel se pot încadra în TVA-ul de 5 %.
După achiziție, se face o ușă între apartamente
”Le gândim în așa fel încât să putem dărâma un perete care nu este un perete de rezistență sau să realizăm un gol într-un perete de rezistență, care să permită un acces dintr-o parte în alta, gol, pe care îl acoperim cu rigips și, în momentul în care clientul cumpără cele două apartamente cu TVA de 5 %, acel gol, acel rigips se elimină, se montează o ușă în loc și astfel ai obținut un apartament de 2 camere sau poate un apartament de 3 camere”, explică un dezvoltator.
Între timp, avem locuințele cele mai aglomerate din întreaga Uniune Europeană. Aproape jumătate din populația României trăia în 2019 în case și apartamente înghesuite, conform datelor de la Eurostat.
Oficialii europeni ne spun că locuințe supraaglomerate sunt considerate inclusiv cele în care copiii se joacă în aceeași cameră cu părinții, care încearcă să lucreze.
Doar 7 % dintre români locuiesc în case considerate prea mari.
România rămâne printre țările cu cea mai mare creștere a lucrărilor de construcții din UE, dar pierde considerabil din avânt
Între timp, însă, România a avut, în noiembrie anul trecut, a doua mare creștere anuală a lucrărilor de construcții din UE, de 9,3%, relevă Eurostat. Ritmul anual de creștere s-a înjumătățit însă față de octombrie.
În plus, în ritm lunar, lucrările de construcții din România au avut printre cele mai mari scăderi consemnate la nivelul blocului comunitar (-4,9%).
În septembrie și octombrie, România a avut cele mai mari creșteri anuale din UE în domeniul construcțiilor, de 20,7%, respectiv 18,6%.
Prețurile locuințelor în Cipru și România au înregistrat cele mai mari scăderi din UE în trimestrul trei 2020
În același timp, prețul locuințelor a crescut în majoritatea statelor membre UE, în trimestrul al treilea al anului trecut comparativ cu trimestrul al doilea, excepție făcând doar patru state membre unde aceste prețuri au scăzut.
Țările membre cu cele mai mari creșteri ale prețului locuințelor, de la un trimestru la altul, au fost Ungaria (5,2%), Danemarca (4,2%) și Letonia (3,7%). Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Cipru (minus 4,8%) și în România (minus 2,6%), arată datele publicate de Eurostat.