Câți români se află în Kazahstan, stat afectat de proteste violente
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi că se află în contact cu aproximativ 100 de cetățeni români care sunt prezenți în Kazahstan și este pregătit să ofere asistență consulară în funcție de solicitări, potrivit unui comunicat de presă.
Românii prezenți în Kazahstan sunt în principal specialiști și experți angajați de companii private, potrivit MAE. Până în prezent, diplomația română a primit doar două solicitări de informații privind programul zborurilor companiilor aeriene.
MAE transmite că personalul Ambasadei României la Nur-Sultan este în siguranță, în contextul violențelor de stradă care au marcat începutul de an.
„În conformitate cu poziția Uniunii Europene cu privire la aceste evoluții, MAE subliniază importanța soluționării pașnice și prin dialog intern inclusiv a situației din Kazahstan. De asemenea, MAE face apel la evitarea violențelor și incitării la violență”, se precizează în comunicatul de presă al MAE.
Kazahstanul se confruntă de câteva zile cu mișcări de masă, însoțite și de violențe, pe fondul nemulțumirilor privind scumpirea prețurilor la gaze, fiind introdusă starea de urgență pe tot teritoriul țării.
Mai multe blindate și zeci de militari au intrat joi dimineață în piața centrală din Almatî, capitala economică a Kazahstanului. În paralel, poliția a anunțat că, în noaptea de miercuri spre joi, a ucis zeci de manifestanți, care au încercat să „atace clădirile administrative”.
Televiziunea de stat a raportat că Banca Națională a Kazahstanului a decis să suspende toate operațiunile financiare. Accesul la internet este întrerupt, la fel și semnalul la telefon.
Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev a amenințat cu represalii și a cerut ajutorul Rusiei „să învingă amenințarea teroristă”. Moscova a răspuns cererii și a anunțat că va trimite „forțe de menținere a păcii”, care vor sta în Kazahstan „cât timp va fi necesar”.
Manifestațiile din statul central-asiatic au început din motive economice, dublarea prețului gazului, dar au căpătat rapid o agendă politică, oamenii cerând alegeri libere și demiterea oficialilor de la vârf. Populația este nemulțumită de faptul că profiturile țării bogate în hidrocarburi nu sunt distribuite echitabil și ajung doar la elitele politice și economice.
