Cazul familiei evacuate care arată nedreptatea caselor naționalizate: cum statul și-a bătut joc și de proprietari, și de chiriași
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Disperați după ce zeci de ani au așteptat să fie repuși în drepturile lor legitime, proprietarii angajează avocați care, odată redobândite casele, folosesc tertipuri să le facă viața grea chiriașilor, deși legea le permite acestora să rămână încă cinci ani acolo. Iată cum a fost o casă distrusă cu totul în cartierul Floreasca.
Cuprins:
În noiembrie 2020, o femeie din București a fost evacuată din casa naționalizată în care locuia de aproape 50 de ani, împreună cu fiica ei de 12 ani și mama bătrână. Fosta chiriașă a contestat decizia de evacuare și a câștigat în instanță, dar nu se mai poate întoarce în casa în care a investit, spune ea, zeci de mii de euro: acoperișul și ferestrele au fost distruse, iar înăuntru, mobila este îmbibată de apă.
Îmi venea rău când vedeam pozele pe care mi le trimiteau vecinii, cu ei distrugând casa.Paula Ungureanu:
Un stat abuziv față de proprietari și ignorant față de chiriași
Casa în care a locuit până recent Paula Ungureanu împreună cu mama sa și fiica de 12 ani se află în cartierul Floreasca, în sectorul 2 al Capitalei. Mama Paulei a primit locuința pe vremea comunismului, de la fostul ICRAL, în 1972, iar contractul de închiriere era pe numele ei.
Familia a locuit în continuare acolo și după Revoluție, iar casa a rămas în administrarea statului, trecând, după desființarea ICRAL, la Administrația Fondului Imobiliar din subordinea Primăriei Capitalei. Plăteau acolo o chirie lunară de vreo 300 de lei.
Între timp, proprietara de drept, o femeie din Germania, începuse deja procedurile pentru revendicarea locuinței, în 2001.
Abia 18 ani mai târziu, casa din Floreasca a fost retrocedată. Asta i-a încurcat și pe proprietari, și pe chiriași, după cum au decurs faptele.
„În septembrie 2019 ne-am trezit cu dispoziție de la primarul general în care doamna Ileana Bugajewski era pusă în posesia terenului și a imobilului. Dar trebuia să respecte niște legi, să ne asigure o altă locație, cu confortul și spațiul pe care îl aveam, sau să stăm cu chirie acolo cinci ani”, povestește Paula Ungureanu.
Le-au scos în stradă cu forța
În 2 octombrie 2020, Paula Ungureanu, fiica ei de 12 ani și mama de 80 de ani au fost date afară din casă de executori. Copilul a făcut un atac de panică atunci când a văzut curtea casei plină de polițiști și jandarmi, povestește Paula.
Ne-au băgat lucrurile în saci. Mama îi implora să ne mai lase măcar câteva zile, ca să ne strângem noi lucrurile, nu ei, dar nu au vrut să ne lase nici de vineri până luni.Paula Ungureanu:
Nevoită să găsească o soluție rapidă în apropierea iernii, în plină pandemie, fără prea mulți bani și cu doi oameni de care trebuia să aibă grijă, Paula Ungureanu și-a trimis mama la o prietenă de familie, în afara Bucureștiului, iar ea și-a luat copilul și a stat o perioadă la o colegă de serviciu.
„Eram capie, nu știam încotro să o apuc”, rememorează femeia. Au plecat de acolo în ziua aceea, doar cu lucrurile de pe ele.
Cele două femei și fetița Paulei locuiesc acum într-o garsonieră, pentru că atât și-au permis dintr-un salariu, o pensie mică și alocația copilului. Chiria e 1.000 de lei, mult mai mult decât plăteau la AFI, cost la care se adaugă medicamentele, utilitățile, mâncarea și avocatul. La o locuință socială nici nu mai speră: dosarul ei e la coada listei de așteptare la primărie.
„Avem un acoperiș deasupra capului, dar să locuiască trei persoane într-o singură cameră este dificil”, spune femeia.
A contestat evacuarea în sine și a câștigat
Femeile au fost evacuate în octombrie după ce proprietara casei, care locuiește în Germania, le-a dat în judecată, acuzându-le că locuiesc ilegal acolo, în condițiile în care ea și-a revendicat casa. Judecătoria Sectorului 2 a decis în vară evacuarea familiei Ungureanu, însă decizia instanței nu era definitivă, iar Paula a făcut apel.
Fără să mai aștepte decizia definitivă de la apel, avocatul proprietarei, Șerban Lovin, s-a dus în fața judecătorilor cu un ordin de executare silită, pe care aceștia l-au confirmat.
„Deși dosarul nu s-a terminat și am făcut apel, ei au venit cu executoarea și ne-a făcut dosar de executare silită în baza unei hotărâri care nu era definitivă”, spune Paula Ungureanu.
Hotărârea nu era definitivă, dar era executorie, conform Codului de procedură civilă, explică avocatul Gelu Pușcaș pentru Libertatea.
„Chiar dacă în decizia instanței nu scrie că este executorie, scrie clar asta în Codul de procedură civilă. Nu este nevoie să scrie în hotărâre că e executorie, pentru că scrie deja în Cod”, spune Pușcaș.
Cu toate acestea, existau șanse ca a doua instanță să-și schimbe decizia, continuă avocatul. Ceea ce s-a și întâmplat.
Paula Ungureanu a câștigat la apel, iar tribunalul a anulat definitiv decizia de evacuare dată în primă fază de Judecătoria Sectorului 2, spunând că „în mod neechivoc” aceasta avea dreptul la reînnoirea contractului.
Proprietarul ar fi trebuit să încheie un nou contract cu chiriașul. De ce se întâmplă lucrurile așa?
Legea protejează chiriașii din casele naționalizate
Casele sau terenurile luate abuziv de stat pe vremea comunismului sunt redate foștilor proprietari sau moștenitorilor lor în baza Legii 10/2001, fie în natură, fie sub formă de despăgubiri.
Însă statul trebuie să îi protejeze și pe chiriași și îi obligă pe proprietarii care și-au revendicat locuințele în baza acestei legi să prelungească contractele de închiriere cu încă cinci ani, pentru ca persoanele care au stat până în acel moment acolo să aibă timp să-și găsească altă casă, în cazul în care primăria nu le oferă o locuință socială.
Singura condiție este ca fostul locatar să anunțe proprietarul într-un anumit termen că vrea să stea în continuare acolo.
„De la început, avocatul meu a trimis hârtie avocatului proprietarei, în care le-a spus să ne prelungească contractul pe termen de cinci ani cu plata chiriei în cuantumul câștigului. Avocatul doamnei nu a răspuns nici afirmativ, nici negativ. A ignorat ce i-a spus avocatul meu și doar ne-a trimis notificări să evacuăm casa. Deși nu am încheiat alt contract cu proprietara, noi i-am plătit chirie lunar pentru august și septembrie și apoi în octombrie ne-au evacuat”, spune Paula Ungureanu.
Mesaje de la soția avocatului
Deși tribunalul a anulat decizia de evacuare dată de prima instanță, familia Ungureanu nu se poate muta înapoi în casă din două motive. Primul ține de juridic, al doilea, de starea locuinței.
„Decizia ultimei instanțe înseamnă practic că evacuarea este nelegală. Dar atât. Tribunalul nu s-a pronunțat și pentru restabilirea situației inițiale. Pentru asta, trebuie făcută contestație la executare, deci un alt dosar”, explică avocatul Gelu Pușcaș.
Cel de-al doilea motiv: casa este nelocuibilă, pentru că e complet distrusă.
După evacuarea familiei Ungureanu, mai mulți muncitori au scos acoperișul de pe casă, au scos geamurile termopan și parchetul din camere, iar mobila s-a îmbibat de apă după ce a plouat și a nins prin găurile din acoperiș. Oamenii au fost fotografiați de vecini în timp ce decopertau acoperișul.
Paula crede că proprietara din acte a casei de pe Grădiștea Floreștilor este doar cu numele, de fațadă pentru avocatul Șerban Lovin, pe care îl acuză că urmărește demolarea casei pentru obținerea terenului, scump în zona Floreasca.
„Lovin spune că noi am adus muncitorii să distrugă acoperișul, dar noi ce interes am fi avut să ne urcăm pe acoperiș și să-l stricăm? Au scos geamurile termopan și au pus niște plastic. Soția avocatului mi-a trimis la un moment dat mesaj, înainte de decizia definitivă, și m-a întrebat dacă luăm parchetul din camere și termopanele, că dacă nu, le iau ei”, povestește Paula.
După ce au dărâmat acoperișul, a plouat în casă. Apa e infiltrată în pereți, în mobilă. Nu se poate merge acolo. E o bătaie de joc. Îmi venea rău când vedeam pozele pe care mi le trimiteau vecinii, cu ei distrugând casa.Paula Ungureanu:
Femeia susține că vrea să-i dea în judecată pe proprietara din acte a casei și pe avocatul Șerban Lovin pentru a cere despăgubiri pentru lucrurile distruse. În ultimii 50 de ani, de când locuiesc acolo, Paula și familia ei au investit zeci de mii de euro, nici nu-și mai amintește exact cât, pentru canalizare, gaze, apă curentă, mobilă, parchet, termopane.
„Condițiile ni le-am făcut noi. Nu era nimic aici”, spune Paula.
Contactat de Libertatea, avocatul Șerban Lovin respinge toate acuzațiile și afirmă că familia evacuată a distrus casa.
„Nu are nicio dovadă care să susțină acuzația că am luat toate acele lucruri. Dimpotrivă, ea a luat tot ce a vrut de-acolo. Numai zugrăveala nu a luat-o. Și am probe, am dovezi, dar nu vi le dau. Pe clienta mea nu o interesează casa, are 70 de ani, vrea să o demoleze oricum, de-asta i-am spus doamnei Ungureanu că poate să ia ce vrea de-acolo”, a spus Lovin.
„Doamna are toate căile legale prin care să acționeze ca să se întoarcă în casă. După decizia Tribunalului București, i-am spus că suntem de acord cu întoarcerea executării”, a adăugat el.
„Familiile se luptă ani buni pentru o locuință socială”
Situația caselor naționalizate a născut o dublă nedreptate. Același stat care a întârziat nepermis restituirea proprietăților către proprietari și-a bătut joc și de chiriași.
Conform legii, primăria trebuie să le asigure acestor familii care au stat cu chirie o altă locuință. Practic, ele așteaptă pe lista pentru locuințe sociale ani buni, chiar dacă foștii chiriași ai locuințelor naționalizate au prioritate, arată Ioana Vlad, activistă în cadrul grupului informal Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire.
„Dacă se duc la Primăria Capitalei, sunt trimise la primăriile de sector. Dacă se duc la primăriile de sector, sunt trimise la primăria generală. Se pasează responsabilitatea, pentru că primăriile nu cresc fondurile pentru locuințele sociale”, spune Ioana Vlad.
Potrivit Administrației Fondului Imobiliar din subordinea Primăriei Capitalei, instituția are în administrare puțin peste 5.700 de locuințe pe raza municipiului București.
În luna februarie 2020, fostul primar Gabriela Firea spunea că sunt peste 20.000 de cereri de locuințe sociale în București, potrivit Mediafax.
Direcția Spațiu Locativ din cadrul PMB nu a mai publicat pe site-ul său date privind numărul de cereri din februarie 2020. La acel moment, numărul total de cereri era de 6.495, însă în evidențe erau doar datele Primăriei Generale și cele ale sectorului 6, restul sectoarelor neprezentând situația. Numărul persoanelor evacuate cu cereri înregistrate la cele două primării era la acel moment de 1.126.
Problema este că foarte multe familii sunt într-o situație precară și nu au acces nici măcar la pârghiile de protest, cu atât mai puțin la cele juridice, mai spune activista Ioana Vlad. Iar ajutorul vine tot dinspre ONG-uri și grupurile de ajutor.
Noi nu avem posibilitatea de a oferi un spațiu locativ și nu avem o soluție magică, dar putem face, împreună cu familiile afectate, presiune asupra administrațiilor locale să își respecte responsabilitățile legale față de familiile evacuate. Noi încurajăm oamenii care sunt în astfel de situații să apeleze la organizațiile pentru dreptul la locuire, pentru sprijin emoțional, public și legal.
Ioana Vlad, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire:
