Joi, 27 decembrie 2018, 10:48

Potrivit sesizării, dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale privesc condiţionarea dreptului la pensie al angajatului de îndeplinirea de către angajator a obligaţiei fiscale de achitare a contribuţiilor reţinute angajatului prin stopaj la sursă. Astfel, este deschisă posibilitatea încălcării dreptului constituţional la pensie al angajatului, fără ca acest lucru să fie determinat de neîndeplinirea unei obligaţii aflată în sarcina angajatului, susţin semnatarii sesizării.

De asemenea, PNL şi USR apreciază că în legea pensiilor este instituită o discriminare nejustificată între persoanele cu dizabilităţi care urmează să beneficieze de pensie, fiind aplicată o măsură de reducere a stagiului de cotizare minim doar pentru o anumită categorie de persoane, şi nu pentru toţi cetăţenii cu nevoi speciale.

Semnatarii consideră că este instituită o condiţie obligatorie pentru persoanele care urmează să beneficieze de pensie de invaliditate de a îndeplini un stagiu minim de cotizare de minimum 15 ani, fapt care generează situaţii în care persoanele în cauză sunt discriminate şi supuse unui dublu standard.

„Dispoziţia criticată prin prezenta sesizare de neconstituţionalitate, cuprinsă în dispoziţiile art. 25 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii adoptată de Camera Deputaţilor la data de 20 decembrie 2018, este următoarea: „contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datorează şi plătesc, după caz, contribuţia de asigurări sociale, conform Codului fiscal. Plata contribuţiilor către bugetul de asigurări sociale nu este în sarcina salariatului, viitor titular al dreptului la pensie, ci este o sarcină fiscală ce incumbă strict angajatorului, iar instituţia care verifică corectitudinea şi îndeplinirea sarcinii fiscale prin efectuarea plăţilor pentru contribuţiile reţinute de la angajat, de către angajator, este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală”, se menţionează în textul sesizării la CCR.

Semnatarii mai susţin că, „practic, salariatul, titular al dreptului la pensie, nu are nicio obligaţie de colectare fiscală, sarcina de efectuare a plăţii contribuţiei de asigurări sociale revenind angajatorului, în consecinţă, efectuarea plăţii acestor contribuţii de asigurări sociale nu poate fi o condiţie în naşterea şi exerciţiul dreptului constituţional la pensie”.

Sesizarea referitoare la Legea privind sistemul public de pensii a fost formulată de 83 de deputaţi de la PNL şi USR.

Proiectul de lege a fost adoptat pe 19 decembrie de Camera Deputaţilor, cu 193 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 14 abţineri.

Liberalii au prezentat motivele de contestare a proiectului la CCR.

„Această lege leagă pensia de invaliditate de un stagiu minim de cotizare. (…) Practic, românii care nu au contribuit minim 15 ani la sistemul de pensii şi suferă un accident de muncă sau o boală nu vor primi pensie ceea ce este clar neconstituţional”, a spus deputatul Dan Vîlceanu, invocând o decizie a CCR.

În opinia sa, acest act normativ creează şi o discriminare între persoanele cu dizabilităţi, în sensul în care doar nevăzătorii beneficiază de o treime dintr-un stagiu complet de cotizare pentru a primi pensie. El a adăugat că o altă problemă este legată de faptul că această lege nu are niciun fel de legătură cu contributivitatea.

Liviu Dragnea, liderul PSD, spunea că legea prevede creşteri consistente de pensii, până în 2022, chir şi până la 250%.

„Legea pensiilor a fost adoptată. Se prevăd creșteri consistente de pensii până în 2022 – în unele cazuri chiar cu 250%. Se rezolvă inechitățile: pentru muncă egală se vor acorda pensii egale. În premieră, se va putea cumpăra vechime în muncă de până la 5 ani, în ani diferiți, în funcție de nevoie. Se vor lua în calcul toate tipurile de venituri pentru care s-au plătit contribuții în perioada 1975-2001, ceea ce înseamnă încă o creștere de minimum 10% a pensiilor. Se reduce vârsta de pensionare pentru mamele care au minim 3 copii. Iată doar câteva dintre prevederile care vor aduce mai mulți pensionari în clasa de mijloc”, a scris Dragnea, după votul final din Parlament.

Tot pe 19 decembrie a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, un proiect care modifică legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în sensul că pentru toţi inculpaţii care au săvârşit împreună o faptă de evaziune fiscală se dispune o singură dată renunţarea la urmărirea penală dacă unul sau o parte dintre ei acoperă integral prejudiciul produs, majorat cu 20%.

Şi acest proiect a fost atacat la CCR de parlamentarii Uniunii Salvaţi România, şi va fi analizat în februarie de judecătorii Curţii Constituţionale.

Citeşte şi: Der Spiegel, analiză critică despre România, înainte de preluarea președinției UE. Dragnea e „stăpânul din umbră”, iar Iohannis e „regele fără țară”