CCR nu a explicat clar de ce a anulat alegerile prezidențiale din 2024. Are 14.000 de dosare restante în 2025

Cum explică CCR anularea alegerilor prezidențiale din 2024

Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat integral alegerile prezidențiale din decembrie 2024, o decizie fără precedent, care a șocat opinia publică. Simina Tănăsescu, președinta CCR, a oferit detalii despre acest proces într-un interviu exclusiv pentru Europa Liberă.

CCR a validat inițial primul tur al alegerilor, declarând că Elena Lasconi și Călin Georgescu s-au calificat pentru turul doi. Însă situația s-a schimbat dramatic după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desecretizat documente care indicau o implicarea unor actori străină în procesul electoral. Atunci, CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

„Curtea Constituțională a luat la cunoștință odată cu toți ceilalți cetățeni” de conținutul acestor documente, a declarat Simina Tănăsescu.

Consecințele anulării alegerilor prezidențiale din 2024

Decizia CCR a avut consecințe majore. Întregul proces electoral a trebuit reluat, incluzând strângerea de noi semnături, desemnarea de noi candidați și organizarea unei noi campanii electorale. În urma acestui proces, Nicușor Dan a fost ales președinte în mai 2025.

În acest context, președinta CCR a subliniat că instituția nu este o „super-putere” și spune că în România, Curtea are „competențe limitate”.

„Competențele Curții noastre Constituționale sunt limitate, în sensul că ea nu poate să verifice altceva decât legi sau acte de rang legislativ. Curtea noastră nu poate să verifice acte administrative, hotărâri de guvern, acte ale consiliilor locale, ale primarilor”, a mai declarat șefa CCR, în timpul interviului.

CCR are peste 14.000 de dosare nerezolvate doar din 2025

În timpul interviului, președinta CCR a vorbit și despre volumul mare de muncă al instituției. Simina Tănăsescu a explicat cum a crescut numărul dosarelor care ajung la Curtea Constituțională în prezent.

De la 14 dosare în 1992, anul înființării, CCR a ajuns să gestioneze mii de dosare anual. În 2025, instituția a înregistrat aproximativ 4.700 de dosare și a emis în jur de 600 de decizii.

„Avem câte două ședințe publice pe săptămână, scoatem cam 30-35 de decizii, cu o medie de circa 50 de dosare rezolvate, dar ne intră 180-200 de sesizări”, a mai spus aceasta, în timpul interivului.

Care este procesul de lucru al dosarelor de la CCR

Simina Tănăsescu a oferit detalii despre „bucătăria internă” a Curții și rolul crucial al magistraților-asistenți în gestionarea avalanșei de sesizări. Aceștia se ocupă de citarea părților, urmărirea etapelor procedurale, documentarea dosarelor și redactarea deciziilor.

Curtea funcționează în clădirea Parlamentului, ocupând trei etaje laterale. „Circa 30 de birouri pentru 128 de oameni – este în sine un proces complicat”, a recunoscut președinta CCR. Tănăsescu a subliniat importanța istorică a CCR în procesul de democratizare a României. În anii ’90, Curtea a jucat un rol esențial în eliminarea reglementărilor comuniste și în obligarea Parlamentului să legifereze democratic în domenii neglijate.

Ulterior, legea Curții a fost modificată succesiv, extinzându-se dreptul de sesizare și modificându-se procedurile. Aceste schimbări au contribuit la creșterea volumului de muncă al CCR.

Rolul Curții Constituționale în România

Curtea Constituțională a României (CCR) este garantul supremației Constituției, având rolul principal de verificare a conformității actelor normative cu legea fundamentală și de a asigura respectarea principiilor statului de drept. Funcționează ca o instanță independentă, distinctă de puterea judecătorească obișnuită, și emite decizii definitive, obligatorii pentru toate autoritățile publice.

CCR controlează constituționalitatea legilor înainte de promulgare, a inițiativelor de revizuire a Constituției, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului. De asemenea, soluționează excepții de neconstituționalitate ridicate în instanțe și verifică constituționalitatea partidelor politice.

Curtea mediază conflictele juridice de natură constituțională între autorități publice, precum cele dintre Președinte, Guvern și Parlament, menținând echilibrul puterilor în stat. În domeniul electoral, validează procedurile pentru alegerea președintelui, confirmă rezultatele și supraveghează referendumurile.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro