Desființarea hotărârii CCR prin care s-au anulat alegerile, pe masa Înaltei Curți. Ce spun judecătorii despre Călin Georgescu: „Urmărește denaturarea adevărului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Afirmațiile prin care Călin Georgescu cere - prin intermediul unei asociații civice - anularea Hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 și organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale „constituie un precedent de o gravitate extremă” și urmăresc „denaturarea adevărului”. Libertatea prezintă motivarea deciziei prin care Curtea de Apel București a respins pe 18 decembrie 2024 acțiunea lui Călin Georgescu, în contextul în care Înalta Curte ia în discuție marți, 25 februarie 2025, contestația suveranistului.
Cuprins:
- Georgescu vrea reluarea turului 2 cu Lasconi contracandidat
- Instanța: „Afirmațiile reclamantei urmăresc denaturarea adevărului”
- Avocatul care a scos SRI din dosarele penale îl apără pe Călin Georgescu
- Care sunt solicitările APALP în sprijinul candidatului suveranist
- De ce a anulat CCR primul tur al alegerilor prezidențiale
- Ce a descoperit SRI în legătură cu suveranistul Călin Georgescu
- SIE: România este pentru Federația Rusă „un stat neprieten”
Georgescu vrea reluarea turului 2 cu Lasconi contracandidat
Călin Georgescu a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce Secția de Contencios Administrativ a instanței ierarhic inferioare i-a respins cererea prin care solicita, pe scurt, organizarea turului doi ale alegerilor prezidențiale între el și candidatul situat pe locul doi, adică Elena Lasconi.
Acțiunea a fost formulată la Curtea de Apel București de o asociație civică ca „mandatar procesual” al lui Călin Georgescu, tocmai ca să nu se poată susține că suveranistul cere anularea deciziei CCR în nume personal. Ca lucrurile să fie și mai complicate, pe reprezentantul respectivei asociații în cheamă Cătălin Georgescu și este avocat.
Faptul că suveranistul Călin Georgescu este în spatele acestui demers juridic reiese fără putință de tăgadă din faptul că în dosarul 7654/2/2024 de pe rolul Înaltei Curți acesta are calitatea de recurent. La Curtea de Apel București apare doar Asociația care a depus acțiunea.
Instanța: „Afirmațiile reclamantei urmăresc denaturarea adevărului”
Pe scurt, Călin Georgescu cere anularea notelor de informare prezentate în Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) de serviciile de informații și cele de apărare, din care reiese că suveranistul a cresut în sondaje în mod artificial, de la 1% la 23%, inclusiv cu ajutorul Rusiei.
Pe data de 18 decembrie 2024, instanța de fond i-a respins acțiunea lui Călin Georgescu, pentru următoarele considerente:
- „Susținerea reclamantei prin acțiune (că așa zisele actele administrative contestate, respectiv Notele de informare ale serviciilor de informații, sunt acte emise cu exces de putere, fiind cel mai grav abuz de încălcare colectivă a drepturilor și libertățile cetățenilor, ce afectează fundamentele democratice ale statului de drept și suveranității poporului), nu pot fi luate în considerare de către instanța de judecată, ca fiind adevărate acte administrative, în sensul dispozițiilor art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.
- Curtea apreciază din coroborarea celor două texte de lege că, pentru a fi admisibilă acțiunea în contencios administrativ, este necesar că actul a cărui suspendare sau anulare se solicită de către reclamantă să fie un act administrativ ce are ca trăsătură esențială producerea de efecte juridice, prin naștere, modificare sau stingere de drepturi și obligații.
- În acest sens, este vorba despre manifestarea de voință a actului juridic cu scopul de a produce efecte juridice proprii, a căror realizare este garantată prin forța de constrângere a statului, conform normelor legale în vigoare.
- De aici rezultă că doar actele administrative, ca manifestări de voință al autorităților publice, emise în regim de putere publică și care produc efecte juridice, pot fi supuse controlului instanțelor de contencios administrativ, în raport de cadrul normativ aplicabil.
- De asemenea, afirmația reclamantei prin motivele inserate în acțiune că prin Notele de informare (apreciate ca fiind acte administrative emise cu exces de putere și care au încălcat drepturi universale, constând în dreptul la vot al cetățenilor, precum și dreptul de a fi ales) nu este întemeiată, deoarece acțiunea serviciilor de informații și actele emise de acestea nu au intervenit în vederea anulării alegerilor din data de 24 noiembrie 2024, ca drepturi fundamentale ale cetățenilor, cum din eroare menționează reclamanta.
- Curtea consideră că actele ce fac obiectul prezenței cauze sunt rezultate în urma activității de informații realizată de către structurile cu atribuții în domeniul securității naționale, având ca scop exclusiv informarea beneficiarilor legali și nicidecum producerea de efecte juridice, în sensul modificării realității juridice, prin naștere, modificare sau stingerea unor raporturi juridice.
- Trebuie arătat că Notele de informare ce fac obiectul acțiunii reprezintă acte care vizează colaborarea inerentă și obligatorie între instituțiile statului, care au obligația legală de a contribui la îndeplinirea unui obiectiv comun, constând în asigurarea securității naționale și a ordinii publice.
- Prin urmare, scopul Notelor de informare contestate nu este reglementarea unor relații juridice, ci informarea și prevenirea unor amenințări la adresa securității naționale, reprezentând rezultatul activității de informații, realizate în scopul securității naționale.
- Mai trebuie menționat și faptul că Notele de informare nu au caracter imperativ, în sensul că prin natura lor, să dispună sau să impună măsuri, obligații, interdicții ori restricții. Acestea reprezintă în mod exclusiv documente cu caracter informativ, ce sunt destinate informării beneficiarilor legali.
- Afirmația reclamantei, prin acțiunea formulată, constând în anularea alegerilor pentru motive de fraudă și «contestate» de serviciile de informații prin actele emise, constituie un precedent de o gravitate extremă, care în lipsa unor prevederi legale și remedii concrete, bazate pe o jurisprudență bogată, care fac aplicarea unor principii sau prevederi cu valoare de principiu, reprezintă o gravă afirmație prin care se urmărește denaturarea adevărului, în legătură cu principiile de drept reglementate de legislația națională și confirmată prin jurisprudență, precum și cu modalitatea de desfășurare a alegerilor din data de 24 noiembrie 2024.
- În acest sens, Curtea apreciază că natură documentelor ce fac obiectul prezentei cauze se analizează și prin raportare la intenția emitenților, care la momentul emiterii notelor de informare, nu au avut prefigurarea modului în care vor fi utilizate, în sensul că acestea vor fi invocate în preambulul Hotărârii CCR nr. 32/2024.
- De aici rezultă că Notele de informare emise de către pârâte, și care constitutie obiectul prezentei acțiuni, nu îndeplinesc în mod cumulativ condițiile stabilite de legiuitor pentru a fi considerate acte administrative propriu-zise sau asimilate acestora, așa cum este reglementat de Legea nr. 554/2004”, arată Curtea de Apel București în motivarea Hotărârii nr. 138 din 18 decembrie 2024.
Avocatul care a scos SRI din dosarele penale îl apără pe Călin Georgescu
La judecarea procesului pe fond, o coincidență de nume a generat confuzie între autorul acțiunii în instanță (reprezentantul APALP) și candidatul la Președinție, ambii numindu-se „Georgescu”. Mai mult, prenumele acestora este cam la fel: pe avocat îl cheamă Cătălin, iar pe candidat - Călin.
Mai clar spus, Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) a fost reprezentată în instanță de avocatul Cătălin Georgescu, pe când beneficiarul acțiunii este Călin Georgescu:
„APALP este «mandatar procesual» al domnului (Călin Georgescu - n.r.), fiind depusă copia unui mandat întocmit sub semnătură privată prin care A.P.A.L.P. este împuternicită să se adreseze Curții Constituționale a României, respectiv:
- · «Să solicite Curții Constituționale a României (…) reconsiderare a jurisprudenței sale, respectiv decizia CCR nr. 32/6.12.2024, să revină asupra măsurilor de anulare a întregului proces electoral (…) și de reluare a acestuia și
- · Să dispună ca Guvernul să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, turul doi de scrutin, cu candidați deja aleși în primul tur»”, se arată în actele instanței.
Pentru cine nu îl cunoaște pe primul, avocatul Cătălin Georgescu este autorul excepției de neconstituționalitate care, odată analizată și admisă de Curtea Constituțională în 2016, a dus la eliminarea SRI din dosarele penale și dinamitatea celebrelor „Protocoale”.
Pe scurt, avocatul Cătălin Georgescu a observat că Articolul 142 din Codul de procedură penală care dădea posibilitatea SRI să facă interceptări:
„Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.
Prin Decizia CCR 51/2016, judecătorii de contencios constituțional au stabilit că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” este neconstituțională, deoarece nu este clară, precisă și previzibilă.
Care sunt solicitările APALP în sprijinul candidatului suveranist
Nu este o surpriză faptul că avocatul Cătălin Georgescu (autorul acțiunii APALP în favoarea lui Călin Georgescu), să facă referire la „victoria” pe care a reputat-o în 2016 la CCR.
În cererea depusă pe rolul instanței, reclamanta APALP a susținut, pe scurt, următoarele:
- „Reclamanta menționează că instanțele s-au mai confruntat anterior cu situații în care s-a încercat influențarea și controlul de către serviciile de informații a justiției. Începutul perioadei de eliberare a justiției de sub starea de aservire față de serviciile secrete a început odată cu pronunțarea Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale referitoare la celebrele «Protocoale» de colaborare între Ministerul Public, instanțele de judecată și SRI. (…)
- Astfel a rezultat că justiția a devenit «câmp tactic» al serviciilor de informații, că existau contacte între lucrători de informații și anumiți magistrați încercându-se influențarea acestora, că administrarea probelor și (uneori) chiar soluția erau influențate de SRI.
- Candidatul (Călin Georgescu - n.r.) care a fost exclus poate fi considerat al opoziției sau care a fost identificat de sistem ca fiind «inamicul sistemului».
- Deși s-a înscris în cursa electorală cu resurse incomparabile cu candidaţii partidelor politice, deși nu a beneficiat de publicitate și expunere mediatică, deși în cazul său s-au putut constata cele mai grave încălcări al legislației electorale, deși importanți actori instituționali în sistem au luat poziție fățișă împotriva sa și deși partidele de guvernământ au inițiat în perioada preelectorală neoneroase politici populiste și alocare de fonduri pentru a câştiga sprijin popular (susceptibile de a influența procesul electoral), totuși candidatul care a obținut prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat 2.120.401 voturi în primul tur de scrutin al alegerilor din noiembrie 2024 a fost defavorizat și înlăturat din cursa electorală.
- Reclamanta consideră că trebuiau să prevaleze alte criterii în locul criteriului exclusiv al lipsei de transparență a finanțării, criteriu minor și desprins din analize și sinteze informative neconvingătoare și controversate, iar Curtea trebuia să acorde cuvenita protecție unui candidat minoritar care a devenit țintă a serviciilor de informații.
- Reclamanta arată, referitor la Curtea Constituțională a României, că a ales să dea eficiență notelor informative ale serviciilor de informații, care nu au reglementare constituțională, în locul aplicării prevederilor constituționale referitoare la suveranitatea națională.
- Reclamanta semnalează o încălcare de o gravitate excepțională a libertății de exprimare în mediul online: efortul instituțional de «interzicere» a platformei TikTok este contrar libertății constituționale de exprimare. Este de notorietate că votul popular majoritar liber exprimat a fost acordat unui candidat independent, care nu a beneficiat de fonduri de campanie și de condiții de promovare similare cu ceilalți candidați în spațiul media, neexistând indicii de fraudă electorală.
- Referitor la actele a cărei suspendare se solicită, reclamanta arată că înțelege să conteste legalitatea acestora având în vedere că Curtea Constituţională a României își motivează măsura nu pe argumente de drept constituțional, ci pe acte ale serviciilor de informații.
- Reclamanta contestă realitatea acestor concluzii ale Curții Constituționale referitoare la „propaganda agresivă” și încălcarea legislației electorale (dar doar de către unul din candidați, fără a fi analizat comportamentul altor candidați), imixtiunea șl amestecul Federației Ruse sunt insuficient dovedite.
- Susține că analiza folosirii algoritmilor TikTok este neprofesională și trebuie supusă evaluări independente (și este discutabilă în condițiile în care toți candidații favoriţi au avut o vizibilitate mai bună pe TikTok).
- Solicită Curții să dispună declasificarea și înfățișarea integrală (și în original) a tuturor informațiilor, documentelor, anexelor și registrelor de evidență ale acestora, atât de către emitent, cât și de instituția care a dispus declasificarea (inclusiv CSAT)”, trece în revistă instanța solicitările APALP.
De ce a anulat CCR primul tur al alegerilor prezidențiale
Suveranistul Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale organizat pe 24 noiembrie 2024, situându-se pe prima poziție cu un scor de 22,94% (2.120.401 alegători), urmat pe poziția a doua de Elena Lasconi cu 19,17 % (1.772.500 de alegători) și pe poziția a treia de Marcel Ciolacu cu 19,14% (1.769.760 de alegători). Pe următoarele locuri s-au situat George Simion (13,86%), Nicolae Ciucă (8,78%) și Mircea Geoană (6,31%).
Pe data de 6 decembrie 2024, CCR a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și a dispus reorganizarea lor, ulterior stabilindu-se că ele vor avea loc în luna mai 2025.
- „În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale.
- Astfel, declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidați referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în «Notele de informare» ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Protecție Internă și Serviciului Român de Informații.
- Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri și cheltuieli importante, iar situația analizată relevă o incongruență evidentă între amploarea campaniei desfășurate și inexistența asumată de candidat în privința cheltuielilor efectuate.
- A fost, astfel, încălcat principiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfășurării alegerilor”, notează CCR în Decizia 31/2024.
Notele de informare la care fac trimitere judecătorii CCR au fost depuse pe masa CSAT de SRI, SIE, STS și MAI pe data de 4 decembrie 2024. Tot atunci, președintele Klaus Iohannis a dispus declasificarea acestor note și publicarea lor pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Ce a descoperit SRI în legătură cu suveranistul Călin Georgescu
În nota de informare a SRI se arată că popularitatea lui Călin Georgescu pe rețelele de socializarea crescut în mod accelerat și artificial cu doar două săptămâni înainte de organizarea primului tur al alegerilor.
Astfel, la începutul lunii noiembrie, Călin Georgescu era cotat la 1% din intențiile de vor, iar într-un timp scurt acesta a ajuns la aproape 23%.
SRI arată că în campania lui Călin Georgescu au fost antrenate 25.000 de conturi false de TikTok - mai exact niște boți - care s-au ocupat de propagarea mesajelor acestuia.
„TikTok a mai comunicat că a identificat o potențială rețea de conturi implicate în acțiuni de manipulare a opiniei publice în context electoral, precum și o rețea de conturi afiliate cu publicația rusă Sputnik, care a vizat utilizatorii din România și din Republica Moldova”, arată SRI în documentul citat.
Au fost identificate peste 100.000 de conturi false care afișau sigla SRI sau pe cea a Brigăzii Antiteroriste, inducând astfel ideea că instituțiile statului l-ar susține pe Călin Georgescu, arată SRI.
Suveranistul s-a mai folosit de o rețea de influenceri plătiți, deși a susținut că n-a cheltuit un leu în campania electorală.
SRI a mai arătat că în ziua alegerilor au avut loc „acțiuni ale unui actor cibernetic statal” împotriva platformelor AEP și STS.
„SRI a obținut date cu privire la publicarea unor credențiale de acces asociate bec.ro, roaep.ro și registrulelectoral.ro în cadrul unor platforme de criminalitate organizată de sorginte rusă, date similare fiind identificate și în cadrul unui canal privat de Telegram recunoscut pentru diseminarea de date exfiltrate din foarte multe state, mai puțin Federația Rusă
Astfel, în perioada 20-26 noiembrie 2024 au fost identificate circa 85.000 de atacuri cibernetice asupra rețelelor AEP, care au vizat alterarea datelor cu privire la prezența la vot și a rezultatelor obținute de candidați.
SIE: România este pentru Federația Rusă „un stat neprieten”
Serviciul de Informații Externe (SIE) a informat CSAT că Federația Rusă s-a implicat în trecut în alegerile prezidențiale din Republica Moldova prin mesaje diseminate pe rețelele de socializare TikTok, Facebook, Instagram, Telegram și VKontakte:
- „România este percepută de centrii de decizie de la Moscova ca stat inamic («neprieten»), iar potrivit datelor noastre Moscova adoptă o politică de descurajare activă față de România.
- Apreciem că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje.
- În cursul acestui an (…) jurnaliștii ruși lansează ideea că forțele pro-ruse din România ar putea obține 30% la alegerile parlamentare.
- Mesajele au vizat: 1. Divizarea societății pe teme precum controlul exercitat de SUA/NATO asupra României, amenințările de securitate generate de statutul NATO și de sprijinul acordat Kievului. 2. Discreditarea capacității de răspuns a NATO și a României, amplificarea neîncrederii populației în capacitatea de apărare națională. 3. Erodarea sprijinului populației pentru deciziile de politică externă a României. 4. Evidențierea implicării României în conflict și a ambițiilor teritoriale în raport cu statele vecine (ex. Ucraina și Republica Moldova)”, se arată în nota SIE.
Foto: Agerpres
BONY 25.02.2025, 09:53
Ceea ce a facut CCR in acest caz nu mai poate fi desfacut de nicio instanta din lume. Tot CCR poate remedia aceasta situatie incalcand Constitutia a doua oara.
ankadumitriu 25.02.2025, 10:30
Personajul acesta trebuie retinut si cercetat in detentie. Nu mai poate fi lasat sa instige la violenta bruta in libertate.
Moshu1 25.02.2025, 12:42
In aceasta "actiune" in instanta de judecata sunt folosite o gramada de afirmatii care n-au legatura cu prevederile legale,dar "dau bine" la sustinatorii "mai putin cititi"(ca sa nu folosesc un termen moderabil) ai lui kremlinake ! Si desigur,nici o sansa de a obtine ceva de la instanta suprema !
1_cititor 25.02.2025, 13:02
Ar trebui să adăugați câteva informații in articolul acesta. 1) CCR a validat primul tur 2) CCR a întrerupt al 2-lea tur .3) Fondurile folosite in campania lui CG au fost cele ale (surpriza !)PNL. 4) Suportul pe TikTok a fost asigurat și de către (iarăși surpriza !) PNL. 5) mi-am făcut stoc consistent de boabe de porumb pentru floricele, o sa fie delicios de urmărit serialul care va debuta în curand pe scena Europei și a Romanie
Dan1966 25.02.2025, 20:18
o sa mananci floricele dar dezamagit ca actorul principal din serialul tau nu va mai fi in distributie.Garantat
Patriot1984 25.02.2025, 13:16
Dada,ar exploda de fericire Dilimache Putinescu si cozile de topor cât și majoretele muscălești în detrimentul statului de drept,ce s-ar mai bucura pro-rușii mai ales șeful lui de la Kremlin....