Ce face aplicația de reducere a risipei de mâncare la restaurantele și supermarketurile Capitalei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sute de pachete de mâncare au fost salvate pentru bucureșteni. „E mâncare care deși e în continuare bună pentru consum, ar urma să fie aruncată la finalul zilei ori în ziua următoare. Asta încercăm să oprim noi”, spune antreprenorul Gregoire Vigroux.
Cuprins:
- O lege cu multe recomandări și puține obligații
- Un model care a salvat 101 milioane de pachete alimentare în Occident
- 3.000 de români și-au descărcat aplicația
- Românii, interesați să salveze planeta când rămân cu bani în buzunar
- Limitele unei aplicații „verzi”
- „Succesul meu se datorează într-o măsură românilor și țării”
Românii risipesc anual în jur de 1,3 milioane tone de mâncare, iar asta este doar cantitatea de mâncare care se pierde după ce ajunge în frigiderele noastre, potrivit ultimului raport al Națiunilor Unite.
E un număr amețitor de mare, dar reprezintă doar 49% din mâncarea care se pierde în România. Asta pentru că industria alimentară este responsabilă pentru 37% din risipa alimentară, iar retailerii, pentru 7%, arată documentul INSP din 2019, citat într-o analiză explicativă a fenomenului din Europa Liberă.
Și toate acestea se întâmplă într-o țară în care 29% din bugetul lunar al unei gospodării se duce pe achiziționarea de alimente.
E o „dependență a buzunarului de alimente” mai mare decât în orice altă țară din Uniunea Europeană, după cum arată cele mai recente </strong><a href="https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20201228-1?redirect=%2Feurostat%2F"><strong>date Eurostat</strong></a><strong>.
O lege cu multe recomandări și puține obligații
În gospodării, pentru reducerea risipei alimentare ar fi nevoie de o schimbare a comportamentelor de consum. E un lucru greu de modelat prin lege, așa că legislația românească privind risipa alimentară, care a fost adoptată pentru prima dată în 2016, vorbește exclusiv despre mâncarea pierdută în afara gospodăriilor, nu acasă la om.
Prima problemă a legii este că a stat pe bară până-n 2018. Nu avea norme de aplicare. Acestea au fost emise abia în ianuarie 2019 și impun strict două obligații pentru operatorii economici:
- Să elaboreze un plan anual de diminuare a risipei alimentare, care poate să fie solicitat la un moment dat de autorități.
- Să depună un raport anual privind cantitatea de alimente donate la Ministerul Agriculturii.
În mare parte, normele de aplicare ale legii românești de diminuare a risipei alimentare se bazează pe recomandări făcute de autorități către retaileri. Aceștia, dar și operatori din industria alimentară, sunt informați că au dreptul să doneze mâncare oricând în ultimele 10 zile de valabilitate. Dar nu pot dona organe proaspăt prelevate, lapte nepasteurizat, ouă ori pește proaspăt pescuit.
INSP se plângea, în ultima analiză a situației risipei alimentare, că legea este pur și simplu ineficientă în România.
Un model care a salvat 101 milioane de pachete alimentare în Occident
Cu toată aceste realități în minte a pornit la drum și Grégoire Vigroux, un antreprenor francez care trăiește și muncește de 15 ani în România. Pentru a lupta împotriva risipei alimentare produse de industria alimentară, Vigroux a decis să aducă pe piață aplicația bonapp.eco.
Aplicația e modelată după Too Good To Go (trad. - prea bun pentru a se pierde), o aplicație lansată în urmă cu cinci ani în Danemarca, care s-a extins cu repeziciune în alte 16 țări din vestul Europei și America de Nord.
<a href="https://toogoodtogo.org/en"><strong>Too Good To Go</strong></a><strong> susține că, pe plan global, peste 101 milioane de pachete cu mâncare au fost salvate de cei aproape 50 de milioane de utilizatori ai aplicației din 2016 și până-n 2021.</strong>
3.000 de români și-au descărcat aplicația
Grégoire Vigroux e fericit că aplicația românească bonapp.eco a dus, chiar de la început, la salvarea a 300 de pachete de mâncare, care altfel ar fi ajuns în ghena unor supermarketuri, restaurante ori cafenele din București.
„E bine că oamenii înțeleg conceptul. Și anume faptul că alimentele sunt în continuare bune pentru consum, dar au o dată de expirare mai apropiată și, prin urmare, trebuie mâncate în următoarele zile. Iar principalul beneficiu pentru consumatori este că mâncarea e cu 40-80% mai ieftină decât la raft”, spune Vigroux.
Peste 3.000 de oameni au descărcat aplicația bonapp.eco în primele 7 zile de la lansare, asta deși pachetele de mâncare sunt disponibile momentan doar în Capitală.
Aceste pachete sunt compuse din mâncare care ar urma să fie aruncată la sfârșitul zilei ori în ziua următoare. Nu știi ce primești neapărat. Dar este o încercare de a lupta cu risipa alimentară.Grégoire Vigroux, antreprenor francez:
Românii, interesați să salveze planeta când rămân cu bani în buzunar
„Românii vor pierde și mai mult din puterea de cumpărare în 2022, ca urmare a exploziei inflației. Aplicația e bună nu doar pentru reducerea risipei alimentare, dar și pentru consumatorii români care vor să economisească bani pe mâncare. Cred că ne-am lansat la momentul potrivit”, consideră Vigroux.
Cu alte cuvinte, românii se apucă de salvat pachete cu mâncare pentru a nu mai scoate atâția bani din buzunar, dar ajung să lupte fără să vrea cu risipa alimentară. De altfel, nu am fi singurii care fac asta. Antreprenorul francez explică faptul că „chiar și occidentalii care folosesc aplicația Too Good to To recunosc că principala motivație este reducerea costului coșului de cumpărături. Evident că un motiv secundar este și protejarea mediului înconjurător, dar ceea ce îi interesează cu adevărat este să rămână cu mai mulți bani în buzunar”.
Chiar dacă normele de aplicare ale legii privind diminuarea risipei alimentare le transmit operatorilor economici că pot dona alimente aproape expirate, puțini o fac. Asta pentru că implică prea multă bătaie de cap pentru niciun beneficiu real, dincolo de o faptă bună. Iar aplicația bonapp.eco vrea să-i atragă ca parteneri pe patronii de restaurante, cafenele ori supermarketuri care nu donează deja alimente la ONG-uri.
Limitele unei aplicații „verzi”
„Unul dintre supermarketurile contactate ne-a spus că reușește să evite mare parte din risipa alimentară prin donarea alimentelor care se apropie de limita valabilității către ONG-uri. Au deja un sistem foarte bine pus la punct și am spus ok, noi nu ne dorim să concurăm pentru aceste pachete alimentare cu persoane vulnerabile”, explică Grégoire Vigroux.
„Până la urmă, noi vrem să avem un impact pozitiv asupra societății, nu să concurăm pentru mâncare cu ONG-uri. Iar partenerii pe care i-am atras pe platformă obișnuiau să arunce produse. Acum nu o mai fac”.
Aplicația de reducere a risipei alimentare, spune fondatorul ei, nu e un câștig doar pentru consumatori. Beneficiarii sunt și pentru restaurantele, cafenelele și retailerii parteneri, crede antreprenorul.
Operatorii câștigă bani de pe urma unor produse a căror valoare economică ar fi fost altfel pierdută, reduc din cantitatea de gunoi produsă și creează trafic suplimentar de clienți într-o perioadă în care industria alimentară a pierdut mult din cauza pandemiei.
Acest trafic suplimentar este o consecință secundară a faptului că aplicația își propune să rămână verde chiar și prin refuzarea introducerii livrării. Un lucru de care s-au plâns deja câțiva dintre primii clienți ai bonapp.eco din București.
„Am primit de la niște clienți sugestia că am putea introduce și un sistem de livrare. Un asemenea sistem nu doar că ar fi în detrimentul ideii de a lupta pentru un mediu mai curat și de a reduce emisiile de carbon, dar nu ar fi nici neapărat viabil economic, căci valoarea pachetelor este redusă, în medie 25 de lei”, completează Vigroux.
„Succesul meu se datorează într-o măsură românilor și țării”
Antreprenorul crede că-i doar o simplă întâmplare faptul că conceptul salvării pachetelor de mâncare din restaurante, cafenele și supermarketuri a fost adus în țara noastră de un expat. Până la urmă, vede din ce în ce mai mulți tineri antreprenori români implicați în a construi businessuri sustenabile în raport cu mediul.
„E adevărat că poate în Franța avem mai multe businessuri cu un impact pozitiv asupra mediului, iar aici ideea este ceva mai nouă. Dar văd mult antreprenoriat sustenabil în generația tânăr, din care eu nu pot să zic că mai fac parte neapărat”, glumește francezul, care a lansat prima afacere în urmă cu 14 ani în România.
Între timp a învățat că echipele cele mai strașnice sunt cele jumătate românești, jumătate franțuzești.
„E important pentru mine să am această combinație de forțe în preajmă. Poate că sunt eu francez, dar locuiesc aici de 15 ani, am lansat și am ridicat afaceri aici, soția mea e româncă, copiii sunt pe jumătate români și nu aș fi reușit niciodată fără angajații români”.
Succesul meu se datorează într-o măsură românilor și țării, deci vreau să dau înapoi lansând aplicații mobile care au un impact social pozitiv.Grégoire Vigroux, antreprenor francez:
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
