Mergi direct la conținut »
Ce mai sărbătorim azi: începutul erei nucleare în Europa. Prima reacție atomică a avut într-un reactor din URSS, cu design furat din SUA
Tehnologie Libertatea > Ştiri > Tehnologie > Ce mai sărbătorim azi: începutul erei nucleare în Europa. Prima reacție atomică a avut într-un reactor din URSS, cu design furat din SUA

Ce mai sărbătorim azi: începutul erei nucleare în Europa. Prima reacție atomică a avut într-un reactor din URSS, cu design furat din SUA

Dacă pentru cea mai mare parte a lumii data de 25 decembrie simbolizează Crăciunul și nașterea lui Iisus Hristos, pentru o comunitate restrânsă de cercetători aceasta marchează o altfel de naștere: începutul erei nucleare în Europa.

De Daniel Ionașcu,

În data de 25 decembrie 1946, cercetătorii sovietici au obținut prima reacție nucleară într-un reactor de grafit, similar cu reacțiile obținute de către Enrico Fermi la Chicago Met Lab, potrivit Atomic Heritage Foundation. Aceasta a fost obținută la Institutul Kurchatov din Moscova, specializat în cercetare în energia nucleară.

Cel mai vechi reactor din lume, închis abia în 2010

Reactorul se numea F-1, avea o putere de 24 kW și a funcționat până în anul 2010, ceea ce l-a făcut, la acea vreme, cel mai vechi reactor din lume.

Acesta era, în fapt, o sferă de 6 metri din grafit, cântărind 400 de tone. Combustibilul folosit era uraniul natural, acesta cântărind alte 50 de tone.

Obținut prin spionaj industrial

Designul său era bazat pe tehnologia reactorului Hanford 305, fiind practic obținut prin spionaj industrial, conform NuclearWeaponArchive.org. Reactorul Hanford se afla în statul american Washington și a funcționat doar 11 luni.

Tehnologia nucleară a avansat ulterior, însă acum are atât susținători, cât și oponenți.

Susținătorii săi spun că energia nucleară este singurul mod prin care omenirea poate atinge țintele climatice, ajutând la eliminarea combustibililor fosili.

Detractorii săi susțin însă că aceasta este periculoasă și dau ca exempli accidentele de la Cernobîl (URSS, 1986) și Fukushima (Japonia, 2020).

Gigi Marian Osoloș, coregraful școlii de dans din Constanța care își abuza fizic și sexual elevele, folosea relațiile cu anumiți ”grei” din PSD ca să le terorizeze
Recomandări

Gigi Marian Osoloș, coregraful școlii de dans din Constanța care își abuza fizic și sexual elevele, folosea relațiile cu anumiți ”grei” din PSD ca să le terorizeze

Pe lângă problema energetică mai există și problema existenței armelor nucleare, activiștii opunându-se amplasării acestora.

România are două reactoare în operare și mai vrea două

România are două reactoare nucleare de 700 MW la centrala nucleară de la Cernavodă, operată de către compania de stat Nuclearelectrica. Acestea produc 18% din necesarul de consum al țării noastre.

România mai dorește încă două unități pe platformă și avea o înțelegere cu o companie de stat din China pentru realizarea investiției, evaluată la 6,5 miliarde de euro.

Aceasta este mai nou sub semnul întrebării, deoarece nu există progres în ultimii ani, iar în septembrie România a semnat un memorandum cu SUA pentru cooperarea în domeniul nuclear civil.

Close
Închide
  Close