Traducere din The Conversation

Măsurile de distanțare socială s-au dovedit esențiale pentru a opri răspândirea COVID-19 la nivel global – prevenind în jur de 500 de milioane de cazuri. Dar, deși necesare, aceste 15 luni departe unul de altul și-au pus amprenta asupra sănătății noastre mintale.

Într-un sondaj național realizat recent, 36% dintre adulții din SUA- printre care 61% din tinerii adulți – au raportat sentimente serioase de singurătate în timpul pandemiei. Statistici ca acestea ar putea sugera că oamenii ar fi nerăbdători să se întoarcă pe scena socială.  

Dar dacă ideea de a face conversație la un ”happy hour” sună înspăimântător pentru tine, să ştii că nu ești singur. Aproape jumătate din americani spun că se simt neliniștiți în legătură cu întoarcerea la interacțiunea în persoană, indiferent de statusul vaccinării.

Cum se pot simți oamenii atât de singuri, dar atât de anxioși față de a-și reumple calendarele sociale?

Creierul este, în primul rând, remarcabil de adaptabil. Chiar dacă nu știm exact prin ce-au trecut creierele noastre în ultimul an, cercetătorii în neuroștiințe, ca mine, au ceva cunoștințe despre felul în care izolarea socială și resocializarea afectează creierul.

Homeostaza socială – nevoia de a socializa 

Oamenii au o nevoie înnăscută de a socializa – deși nu poate să pară așa în zilele când alegi între o invitație la cină și a sta acasă să revezi un film preferat.

De la insecte la primate, menținerea rețelelor sociale este esențială pentru supraviețuire în regatul animal. Grupurile sociale oferă posibilităţi de împerechere, vânat în cooperare și protecție în fața predatorilor.

Dar  trebuie găsită homeostaza socială – echilibrul corect al conexiunilor sociale. Reţelele sociale mici nu pot livra aceste beneficii, în timp ce cele mari cresc competiţia pentru resurse şi parteneri. Din cauza acestui lucru, creierele umane au dezvoltat circuite speciale pentru a calibra relaţiile noastre – ca un fel de termostat social. 

Homeostaza socială implică multe regiuni ale creierului -iar la centru se află circuitul mesocorticolimbic -sau “sistemul de recompensă”. Acelaşi circuit te motivează să mănânci ciocolată, când ţi-e poftă de ceva dulce sau să dai swipe pe Tinder când ai chef de… înţelegi tu. 

Şi la fel ca aceste motivaţii, un studiu recent a găsit că reducerea interacţiunii sociale provoacă pofte speciale, producând tipare de activitate ale creierului similare cu privarea de mâncare.

Dacă oamenilor le e foame de conexiune socială ca de mâncare, ce se întâmplă cu creierul nostru atunci când e înfometat social?

Creierul tău în fața izolării sociale

Oamenii de ştiinţă nu pot să bage oamenii la izolare şi să uite la creierele lor. În schimb, cercetătorii se bazează pe animale de laborator ca să înveţe mai mult despre mecanismele creierului social. 

Din fericire, fiindcă legăturile sociale sunt esenţiale în regatul animal, aceleaşi circuite cerebrale pot fi identificate şi la alte specii. 

Un efect proeminent al izolării sociale este -ai ghicit – creşterea anxietăţii şi a stresului.

Multe studii au arătat că îndepărtarea animalelor de partenerii lor de cuşcă creşte comportamentele anxioase şi cortizolul, principalul hormon de stres.

Studiile umane sprijină această idee, pe măsură ce oamenii cu cercuri sociale mici au niveluri mai mari de cortizol şi alte simptome legate de anxietate similare cu ale animalelor de laborator private social. 

Din punct de vedere evoluţionar, acest efect are sens: animalele care pierd protecţia grupului trebuie să devină hipervigilente pentru a se apăra. Şi nu se întâmplă doar în sălbăticie. 

Un studiu a arătat că oamenii care se auto-descriu ca fiind “singuri” sunt mai vigilenţi faţă de ameninţările sociale ca respingerea sau excluderea.

O altă regiune importantă pentru homeostaza socială este hipocampul: centrul de memorie şi învăţare al creierului. Cercurile sociale de succes  necesită să înveţi comportamente sociale -precum altruismul şi cooperarea -şi să diferenţiezi prietenii de duşmani. Aşa că, precum franceza învăţată în liceu, dacă nu o foloseşti, o pierzi. 

Mai multe studii pe animale arată că până şi izolarea temporară în viaţă de adult afectează atât memoria socială -precum capacitatea de a recunoaşte o figură familiară -şi memoria funcţională -precum a-ţi aminti o reţetă când găteşti.

Şi oamenii izolaţi pot fi la fel de uituci. Exploratorii din Antarctica aveua hipocampul micşorat după doar 14 luni de izolare socială. În mod asemănător, adulţi cu cercuri sociale mici sunt mai probabil să dezvolte deficite de memorie şi cognitive la vârste mai avansate.

Chiar dacă oamenii nu mai umblă prin sălbăticie, homeostaza socială este încă esenţială pentru supravieţuire. Din fericire, pe cât de adaptabil este creierul la izolare, acelaşi lucru poate fi spus şi despre resocializare. 

Creierul şi reconexiunea socială

Deşi numai câteva studii au explorat reversibilitatea anxietăţii şi stresului asociate cu izolarea, ele sugerează că resocializarea repară aceste efecte. 

Un studiu, de pildă, a arătat că o specie de primate izolate au avut întâi un nivel mai mare de stres şi de cortizol la resocializare, dar şi-au revenit rapid. Ba mai mult, animalele cândva izolate au început să petreacă mai mult timp  cu noii lor prieteni. Memoria socială şi funcţia cognitivă par, de asemenea, foarte adaptabile. 

Studiile pe rozătoare au arătat că, în vreme ce animalele nu pot recunoaşte un prieten familiar, imediat după izolarea pe termen scurt, ele îşi recapătă rapid memoria după resocializare. 

Şi poate exista speranţă şi pentru oamenii care ies din carantină, de asemenea. Un studiu scoţian recent realizat în timpul pandemiei COVID-19 a arătat că rezidenţii aveau oarecare declin cognitiv în timpul celor mai dure săptămâni de carantină, dar şi-au revenit rapid odată ce restricţiile au fost relaxate. 

Din păcate, astfel de studii sunt încă puţine. Deşi cercetarea animală este informativă, ea probabil reprezintă scenarii extreme din moment ce oamenii nu erau în izolare totală în ultimul an. Spre deosebire de rozătoarele din cuşti, mulţi oameni din izolare aveau nopţi cu jocuri  virtuale sau petreceri pe Zoom. 

Aşa că ţine-te tare în timpul discuţiilor cotidiene incomode momentan, pentru că inversarea distanţării sociale ar trebui să-ţi reseteze foarte curând homeostaza socială. 

Sportivul din România pentru care Angela Merkel are o slăbiciune: „Mă întreba ce face fetița aceea talentată”
PARTENERI - GSP.RO
Sportivul din România pentru care Angela Merkel are o slăbiciune: „Mă întreba ce face fetița aceea talentată”
BOMBĂ! Dan Bittman, anunț ȘOC: ‘Să văd dacă sunt un dobitoc’
Playtech.ro
BOMBĂ! Dan Bittman, anunț ȘOC: ‘Să văd dacă sunt un dobitoc’
O româncă povesteşte cum s-a apucat de videochat şi a făcut 1 milion de dolari în câteva luni. Reacţia părinţilor când le-a spus adevărul
Observatornews.ro
O româncă povesteşte cum s-a apucat de videochat şi a făcut 1 milion de dolari în câteva luni. Reacţia părinţilor când le-a spus adevărul
Horoscop 28 septembrie 2021. Racii revin la sentimente mai bune, de voie, de nevoie, în tot ce este legat de evoluția profesională
HOROSCOP
Horoscop 28 septembrie 2021. Racii revin la sentimente mai bune, de voie, de nevoie, în tot ce este legat de evoluția profesională
VIDEO. Șefa Comisiei Europene a refuzat să dea mâna cu fostul ministru Cristian Ghinea: ”I’m sorry”
Știrileprotv.ro
VIDEO. Șefa Comisiei Europene a refuzat să dea mâna cu fostul ministru Cristian Ghinea: ”I’m sorry”
Impresiile unui polonez ajuns în Mioveni: ”Nu am întâlnit niciodata aşa ceva în Polonia”. Ce spune despre români
Telekomsport
Impresiile unui polonez ajuns în Mioveni: ”Nu am întâlnit niciodata aşa ceva în Polonia”. Ce spune despre români
(P) Power is Back! Energizează-te, fii tu însuți, fii cel mai bun!
PUBLICITATE
(P) Power is Back! Energizează-te, fii tu însuți, fii cel mai bun!