Ce urmează pentru centrala nucleară Zaporojie, disputată între Rusia şi Ucraina, unul dintre cele mai sensibile puncte din planul de pace

Cuprins:

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a inclus situația centralei nucleare Zaporojie printre cele 20 de puncte esențiale ale propunerii pentru un acord de pace.

În 2022, Rusia a preluat controlul asupra centralei

În martie 2022, Rusia a preluat controlul asupra centralei și a declarat ulterior că intenționează să o conecteze la rețeaua electrică rusă.

Chiar dacă majoritatea statelor lumii consideră că centrala aparține Ucrainei, Moscova susține contrariul, afirmând că instalația este proprietatea Rusiei și este administrată de o filială a companiei nucleare de stat Rosatom.

Propuneri pentru administrarea centralei nucleare Zaporojie

În decembrie 2025, Zelenski a menționat că Statele Unite au sugerat o administrare trilaterală a centralei, implicând Ucraina, SUA și un manager-șef american.

Conform liderului ucrainean, propunerea Kievului include utilizarea comună a resurselor centralei, SUA având decizia asupra a jumătate din energia generată.

De cealaltă parte, presa rusă a relatat că Moscova analizează și o posibilă colaborare ruso-americană pentru exploatarea centralei.

Care este starea actuală a centralei Zaporojie

Centrala este situată în orașul Enerhodar, pe malul fluviului Nipru, la 550 km sud-est de capitala Kiev, și este dotată cu șase reactoare de concepție sovietică, construite în anii 80.

Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), capacitatea totală a centralei este de 5,7 gigawați.

Dintre acestea, patru reactoare au renunțat deja la combustibilul nuclear rusesc, trecând la cel produs de compania americană Westinghouse.

Funcționarea centralei după preluarea de Rusia

De la preluarea controlului de către Rusia, cinci dintre cele șase reactoare au fost oprite, iar ultimul a încetat producția de energie în septembrie 2022.

În prezent, conform administrației ruse a centralei, toate reactoarele sunt în „oprire la rece”.

Alimentarea cu energie necesară sistemelor de siguranță depinde de liniile electrice din Ucraina, care au fost întrerupte de cel puțin 11 ori de la începutul conflictului armat.

Acest lucru a determinat folosirea generatoarelor diesel de urgență pentru a preveni accidentele.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că orice conflict armat în apropierea unei centrale nucleare reprezintă un risc major pentru siguranța nucleară, iar situația rămâne tensionată în jurul centralei.

În decembrie, Autoritatea nucleară rusă a emis licență pentru operarea reactorului 1

Oficialii ruși afirmă că intenționează să repornească centrala atunci când condițiile de securitate o vor permite, iar energia produsă ar putea fi trimisă chiar și unor regiuni din Ucraina.

Însă analiștii ucraineni susțin că obiectivul Moscovei este de a acoperi deficitul energetic din sudul Rusiei.

În decembrie 2025, autoritatea nucleară rusă a emis o licență pentru operarea reactorului nr. 1, considerată de Kiev o decizie ilegală și periculoasă, Ministerul Energiei spunând că poate fi un risc de accident nuclear.

Funcționarea completă a centralei, după 6 ani de la recâștigarea controlului

Ucraina consideră centrala Zaporojie esențială, în special în contextul atacurilor frecvente asupra infrastructurii sale energetice.

Deficitul de producție energetică din țară este estimat la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare din această centrală.

Potrivit specialiștilor, refacerea capacității pierdute ar putea dura între cinci și șapte ani, iar repunerea completă în funcțiune a centralei ar necesita cel puțin cinci-șase ani de la recâștigarea controlului.

Problemele de răcire ale centralei Zaporojie

O altă preocupare majoră este lipsa apei necesare răcirii reactoarelor, provocată de distrugerea barajului Kahovka în 2023.

Rezervorul de apă care alimenta sistemele de răcire ale centralei a fost grav afectat, iar nivelul apei din bazin a scăzut cu peste 15%, conform operatorului nuclear ucrainean Energoatom.

Fără o cantitate suficientă de apă, reactoarele și bazinele de combustibil uzat riscă supraîncălzirea, ceea ce ar putea avea consecințe grave pentru siguranța nucleară.