CCR a amânat decizia privind soarta legii pensiilor magistraților. Judecătorii numiți de PSD ar fi părăsit sala, potrivit unor surse

Decizia privind pensiile speciale ale magistraților a fost amânată pe 28 decembrie din lipsă de cvorum.

Patru judecători CCR numiți de PSD au părăsit ședința, potrivit televiziunii Digi24. Completul CCR urmează să se reunească din nou pe 29 decembrie 2025 pentru a relua discuția. Decizia este așteptată cu interes, având în vedere controversa legată de pensiile speciale din România.

„Obiecţia de neconstituţionalitate a legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, au transmis duminică reprezentanţii CCR.

Proiectul de lege pentru pensia magistraților

Guvernul României și-a asumat răspunderea în Parlament, pe 2 decembrie 2025, pentru un nou proiect de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul vizează stabilirea condițiilor de pensionare pentru magistrați și modul de calcul al pensiilor acestora.

Deși a fost avizat negativ de CSM, proiectul a fost adoptat după ce prima sa variantă fusese respinsă de CCR.

Printre prevederile principale ale legii se numără stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat, conform standardelor din sistemul public de pensii.

De asemenea, se prevede ca până la sfârșitul anului 2026, vârsta minimă de pensionare să fie de 49 de ani, iar vechimea minimă să fie de cel puțin 35 de ani. Creșterea vârstei de pensionare va fi realizată treptat pentru fiecare generație, până la atingerea vârstei standard de 65 de ani.

Cuantumul pensiei este stabilit la 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate, înainte de pensionare. Totodată, cuantumul net al pensiei este plafonat la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.

S-a propus și modificarea modalităților de acordare a bonificației de 1% și a actualizării pensiei de serviciu, acestea fiind restrânse la persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii.

Obiecțiile magistraților

În data de 5 decembrie 2025, ICCJ a decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru a verifica constituționalitatea noii forme a legii. Magistrații susțin că urgența proiectului de lege nu a fost justificată, iar condiționalitatea Jalonului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost interpretată greșit.

Potrivit lor, Comisia Europeană nu a cerut modificarea modalităților de pensionare, ci doar supraimpozitarea pensiilor speciale.

În plus, magistrații consideră că Executivul nu a oferit date concrete privind impactul economic al legii, care să justifice urgența măsurilor adoptate.

„Legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității”, se arată în sesizarea ICCJ. De asemenea, magistrații susțin că utilizarea unor termeni juridici noi și nedefiniți creează nesiguranță și imprevizibilitate, afectând principiul securității juridice.

Magistrații au atras atenția că modificările propuse „creează discriminare evidentă” între diversele categorii de pensii de serviciu, fiind defavorizați față de alte categorii cu statut constituțional garantat.

„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, la magistrați fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net”, afirmă aceștia.

Magistrații susțin că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, ceea ce ar duce la reducerea semnificativă a beneficiilor pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a legii. În plus, pentru generațiile viitoare, pensiile ar deveni chiar inferioare celor din sistemul public.

Clasa politică e împărțită în ceea ce privește constituționalitatea legii pensiilor megistraților

Premierul Ilie Bolojan a declarat, la 10 decembrie 2025, că are încredere că proiectul legislativ va fi declarat constituțional.

„Am încredere că, respectând toate prevederile constituționale, propunerea va fi validată. Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituționale, dar haideți să vedem ce se va întâmpla pe 28 seara”, declara acesta, conform News.ro.

În schimb, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a sugerat că amânarea deciziei CCR pentru sfârșitul lunii decembrie ar putea indica o intenție de a declara legea neconstituțională.

„Faptul că și-au amânat decizia pentru o perioadă în care românul nu mai este atent la viața publică, îmi indică o intenție de a declara neconstituțională legea. O spun sincer”, a afirmat Orban.

De asemenea, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), a declarat pe 16 decembrie că va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că România nu va pierde fonduri europene din cauza nerespectării jalonului privind pensiile magistraților.

Totuși, el a avertizat că o eventuală decizie de neconstituționalitate ar putea duce la suspendarea temporară a acestor fonduri. Negrescu a mai precizat că un al doilea refuz din partea CCR ar putea pune sub semnul întrebării colaborarea din cadrul coaliției de guvernare.

Ce se întâmplă dacă legea e declarată neconstituțională

Decizia CCR din 28 decembrie este crucială pentru viitorul sistemului de pensii din justiție și pentru respectarea angajamentelor asumate prin PNRR.

În cazul în care legea va fi declarată din nou neconstituțională, Guvernul va trebui să reanalizeze proiectul și să găsească o soluție care să respecte atât prevederile constituționale, cât și cerințele europene. Rămâne de văzut care va fi poziția finală a CCR și ce impact va avea aceasta asupra sistemului de pensii din România.