Cha 1107-7626, planeta care rătăcește prin spațiu fără stea și crește într-un ritm fără precedent

Se află la peste 600 de ani-lumină de Pământ

Aflată la aproximativ 620 de ani-lumină de Pământ, această planetă are o masă estimată între 5 și 10 ori mai mare decât cea a lui Jupiter, însă, spre deosebire de planetele din Sistemul Solar, nu orbitează o stea. Este un așa-numit obiect rătăcitor, care plutește liber în spațiu, departe de orice sistem planetar.

Observațiile realizate cu Telescopul Very Large (VLT) al Observatorului European Austral (ESO) au arătat că planeta absoarbe gaz și praf din discul său înconjurător cu o rată de șase miliarde de tone pe secundă – cea mai mare rată de acreție (fenomen fizic prin care un corp ceresc captează materie din spațiul cosmic) înregistrată vreodată, nu doar pentru o planetă rătăcitoare, ci pentru orice planetă cunoscută.

Descoperirea oferă o nouă perspectivă asupra modului în care se formează planetele.

Potrivit lui Víctor Almendros-Abad, astronom la INAF Palermo și autor principal al studiului publicat în The Astrophysical Journal Letters (ApJL), rezultatul demonstrează că, spre deosebire de imaginea tradițională a planetelor ca lumi stabile și tăcute, chiar și corpurile planetare libere pot fi extrem de dinamice.

Înconjurată de un disc de gaz și praf

Tânăra planetă Cha 1107-7626 este înconjurată de un disc de gaz și praf, iar materialul acestuia cade constant pe suprafața planetei printr-un proces de acreție, asemănător celui observat la stelele în formare.

În august 2025, rata de acreție a crescut de opt ori față de lunile precedente, atingând valoarea record de șase miliarde de tone pe secundă.

Fenomenul a fost descoperit prin combinația datelor obținute cu spectrograful X-shooter de pe VLT, observații ale Telescopului Spațial James Webb (JWST) și arhivele spectrografului SINFONI.

Observațiile pe mai multe lungimi de undă au evidențiat variații semnificative ale luminozității și compoziției spectrale, legate de episoadele intense de cădere a materiei, când gazul se încălzește și emite radiații tipice proceselor stelare.

Comportament mai asemănător cu al unei stele

Comportamentul planetei – mai apropiat de cel al unei stele tinere decât de o planetă – a surprins comunitatea științifică.

Cercetătorii cred că astfel de evenimente ar putea fi mai frecvente decât se credea, dar au trecut până acum neobservate din cauza strălucirii slabe a planetelor rătăcitoare. Ei presupun că câmpuri magnetice puternice canalizează materia spre planetă, un mecanism întâlnit de obicei la stelele aflate în formare.

Dacă ipoteza se confirmă, Cha 1107-7626 ar deveni prima planetă cunoscută cu un proces de creștere asemănător celui stelar.

Originea planetelor rătăcitoare rămâne una dintre cele mai dezbătute teme din astrofizică. Datele actuale sugerează că unele dintre ele se formează asemenea stelelor, nu prin acumularea treptată de materie ca planetele obișnuite.

Până acum, doar la stelele tinere fuseseră observate creșteri bruște ale ratei de acreție – niciodată la o planetă.

Cercetător: Descoperirea estompează granița dintre stele și planete

Coautoarea Belinda Damian, de la Universitatea din St. Andrews, a subliniat că această descoperire „estompează granița dintre stele și planete”.

Observațiile au oferit și indicii despre procesele magnetice care alimentează creșterea planetelor: în timpul valului de acreție, cercetătorii au detectat linii spectrale ale hidrogenului ionizat, dovadă a interacțiunii dintre câmpurile magnetice și materia care cade.

Activitatea magnetică explică și de ce materialul nu se acumulează uniform, ci în jeturi și fluxuri direcționate, asemănător stelelor tinere de tip T Tauri.

În timpul procesului de creștere, astronomii au observat și modificări ale compoziției chimice a discului: vaporii de apă au fost detectați doar în fazele intense de acreție, un fenomen până acum observat exclusiv în jurul stelelor tinere.

Provocarea studierii planetelor solitare

Studierea planetelor solitare precum Cha 1107-7626 este o provocare, deoarece acestea emit foarte puțină lumină.

Totuși, perspectivele sunt promițătoare: viitorul Telescop Extrem de Mare (ELT) al ESO, dotat cu o oglindă principală de 39 de metri, va permite detectarea și analiza detaliată a multor alte planete rătăcitoare.

„Ideea că un obiect planetar se poate comporta ca o stea este fascinantă și ne face să ne întrebăm cum ar putea arăta alte lumi în stadiile lor timpurii”, a declarat Amelia Bayo, astronom ESO și coautoare a studiului.

Descoperirea planetei Cha 1107-7626 deschide un nou capitol în înțelegerea formării planetelor, evidențiind rolul esențial al magnetismului, chimiei și gravitației.

Pe măsură ce instrumente mai puternice precum JWST și viitorul ELT își extind capacitățile, această planetă solitară ar putea deveni un laborator natural pentru studierea originilor sistemelor planetare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE