În mai multe orașe din China, autoritățile au decis să monteze camere de supraveghere pe holurile blocurilor, pentru a-i monitoriza pe cei care nu respectă carantina impusă de autorități, a notat CNN.
Ian Lahiffe, un irlandez stabilit la Beijing, a avut o surpriză când s-a întors acasă și a decoperit că fix în fața ușii de la apartamentul său a fost montată o cameră de supraveghere.
„Este o incredibilă intruziune în viața privată. Și nu știu cât este de legal”, s-a plâns acesta.
Câte camere s-au instalat în ultimii ani în China
China n-are legi clare care să anunțe unde și cum se pot folosi camerele de supraveghere. Mai mult, ele au devenit o obișnuință pentru localnici.
Mai mult de 20 de milioane de camere de supraveghere au fost instalate din 2017 încoace, iar acestea îi urmăresc pe oameni când ies din locuințe, când intră în restaurante, când traversează strada, când intră în malluri, când cinează la restaurant, când urcă în autobuz, când stau în clasă la școală.
Alte surse indică un număr mult mai ridicat de camere de supraveghere. Conform unui raport al celor de la IHS Markit Technology, China are 349 de milioane de camere de supraveghere instalate, cam de cinci ori mai multe decât Statele Unite.
Pe lista cu cele mai supravegheate orașe din lume, opt sunt din China. Clasamentul a făcut pe baza numărului mediu de camere la mia de locuitori.
Dar, de când s-a pornit pandemia de coronavirus, camerele de supraveghere au invadat și mai tare viața chinezilor, uneori chiar și spațiul propriilor locuințe.
China utilizează deja un sistem digital de sănătate prin intermediul căruia se decide cine trebuie să stea în carantină și cine nu.
Știu că oricum sunt monitorizați agresiv, așa că nu le mai pasă
În orașele Beijing, Shenzen, Nanjing (privincia Jiangsu) sau Hebei (provincia Wuchongan), dar și în altele, camerele de supraveghere s-au înmulțit pentru a controla felul în care oamenii respectau carantina.
Mulți localnici au spus că acceptă camerele de supraveghere de deasupra ușilor, ca măsură suplimentară de verificare a celor care nu respectă termenii carantinei. Alții au cerut să le fie montate.
„Multă lume din China a realizat, probabil, că oricum autoritățile au acces la multe date care-i privesc. Dacă se gândesc că acete camere ajută siguranței lor și că sunt în interseul lor, nu se îngrijorează prea mult din pricina lor”, a spus Jason Lau, un profesor de la Universitatea Baptistă din Hong Kong.
„Am evitat să mai vorbesc la telefon”
Un bărbat care a dorit să-și păstreze anonimatul a spus că s-a întors în orașul Changzhou, din provincia Jiangsu, la sfârșitul lunii februarie, din Anhui, zonă din care era originar.
A doua zi s-a trezit cu poliția la ușă și cu lucrători ai statului veniți să-i monteze camere în apartament!
„Când stau în livingul casei mele, sunt exact pe direcția camerei”, a spus acesta. El s-a înfuriat și le-a spus polițiștilor s-o mute în holul blocului, dar oamenii legii i-au spus că afară ar putea fi vandalizată.
El s-a plâns primarului și centrului local de combatere a pandemiei, dar la două zile distanță s-a trezit acasă cu doi reprezentanți ai autorităților statului care i-au cerut să accepte camera și să coopereze astfel cu cei care se luptă cu împiedicarea extinderii pandemiei. Lui i s-a spus că acea cameră înregistrează doar dacă se deschide ușa, nimic altceva și niciun zgomot.
„Camera m-a afectat psihic. Am evitat să dau telefoane, de frică că discuțiile mele vor fi înregistrate. Instalarea ei în casa mea e o gravă încălcare a intimității mele”, a mai spus acesta.
Bărbatul a declarat că alți doi oameni din respectivul complex care se aflau în carantină s-au trezit cu camere montate în casă.
Autoritățile din districtul Zhou au acceptat că folosesc camere de supraveghere pentru a-i verifica pe cei în carantină, dar n-au oferit alte comentarii.
Mai multe poze din Nanjing au arătat camere montate în apartamentele localnicilor, dar autoritățile au refuzat să comenteze.
Cum procedează alte state. Brățări electronice și diverse aplicații
Nu e nicio cifră oficială a camerelor instalate pentru a controla răspândirea noului tip de coronavirus.
În alte colțuri ale lumii, guvernele au decis să apeleze la echipamente tehnologice care atentează mai puțin la intimitatea oamenilor.
În Hong Kong, toți cei veniți din străinătate trebuie să poarte o brățară electronică pe timpul celor două săptămâni de carantină. Coreea de Sud folosește o aplicație care monitorizează pe GPS mișcările celor aflați în carantină.
În Polonia se folosește o aplicație care-i obligă pe cei aflați în carantină să trimită selfiuri autorităților ca să vadă că sunt acasă.
„M-a făcut să mă simt prizonieră în propria locuință”
O altă străină care locuiește în China, în Guangzhou, a spus că a deschis ușa celui de la livrări care a venit să-i aducă mâncarea comandată și că imediat camera de supraveghere montată în casa ei a licărit puternic.
„Urăsc când se pornește acea lumină, care ne avertizează că poliția e pusă în gardă despre anumite mișcări. M-a făcut să mă simt prizonieră în propria casă”, a spus aceasta.
Chinezii se vaită că autoritățile argumentează că vor să oprească pandemia de coronavirus, dar pentru asta le-au invadat spațiul și nu mai au pic de intimitate nici în propriile locuințe.
Memoriul organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului
Peste 100 de organizații de apărare a drepturilor omului din toată lumea au semnat o declarație cerând guvernelor să nu utilizeze tehnologia pentru a supraveghea și mai atent și a monitoriza oamenii, fiindcă încalcă drepturile omului.
„Eforturile statelor de a supraveghea răspândirea virusului nu trebuie utilizate ca o acoperire pentru a crea o nouă eră a sistemelor de supraveghere digitală invazivă”, se arată în comunicat.
„Tehnologia poate și ar trebui să joace un rol important în acest efort de a salva vieți, precum răspândirea mesajelor de sănătate publică și creșterea accesului la asistența medicală.
Cu toate acestea, o creștere a puterilor statului de supraveghere digitală, precum și obținerea accesului la datele despre locația telefonului mobil amenință confidențialitatea, libertatea de exprimare și libertatea de asociere, în moduri care ar putea încălca drepturile omului și care degradează încrederea în autoritățile publice”, au mai scris aceștia în memoriu.