Cinci companii rusești stau cu ochii pe România! Țintesc piețele de tehnologie și de telecomunicații

Companiile din Rusia nu s-au bucurat de prea mult succes pe piața din România, în ultimele decenii, majoritatea fiind dintre cele care activează în sectoarele energetic și metalurgic.

Acum, însă, un nou val de firme rusești ia cu asalt Romania, însă domenile lor de activitate sunt atipice față de cele cu care ne-au obișnuit.

1. Rival pentru Uber

Grupul Yandex, supranumit “Google-ul Rusiei”, a lansat de curând în România aplicația Yango, care concurează cu Uber și Bolt în domeniul serviciilor de transport din țara noastră.

Yandex a cumpărat în 2018 diviziile Uber care acționau în 127 de orașe din Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Kazahstan. În urma tranzacției, Yandex deține acum 59,3% din Yango, iar Uber controlează 36,6%.

Pe lângă România, serviciul este disponibil și în alte state europene, respectiv Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda.

Compania a fost implicată și în scandaluri: în vara anului trecut, Lituania a avertizat că aplicația Yandex Taxi poate spiona clienții și a “recomandat puternic” ca aceștia să nu o instaleze.

2. ER-Telecom țintește Telekom România

Oligarhul rus Andrei Kuziaev este proprietarul grupului ER-Telecom, aflat în topul operatorilor telecom din Rusia, iar acesta este interesat să preia Telekom România, potrivit Profit.ro.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Conform revistei americane Forbes, Kuziaev avea în anul 2014 o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari.

Tot atunci, Kuziaev era președintele Lukoil Overseas Holding – care supraveghea activitățile Lukoil din afara Rusiei, inclusiv cele din România.

ER-Telecom oferă servicii de telefonie, cablu și internet în peste 11 milioane de gospodării din 570 de localități din Rusia. Compania este al doilea furnizor de internet din Rusia ca mărime, după gigantul de stat Rostelecom.

ER-Telecom activează în special în sudul Rusiei, iar în 2018 a raportat afaceri de 541 milioane de euro, în urcare cu 18% față de anul precedent.

ER-Telecom este parte a holdingului Perm Financial and Industrial Group (PFI), care conține peste 60 de companii. Pe lângă telecomunicații, Kuziaev are afaceri și în servicii financiare sau petrol.

3. Banca de stat VTB vrea și ea în România printr-o filieră bulgară

Oligarhul bulgar Spas Rusev este un alt pretendent la activele Telekom din România.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Acesta a declarat deja în luna ianuarie că se află în negocieri cu Telekom privind achiziția, după ce a preluat anterior și Telekom Albania, cu 50 de milioane de euro.

Rusev este principalul acționar al Vivacom, cel mai mare operator de telecomunicații din Bulgaria. Acesta deține Vivacom împreuncă cu grupul financiar rus VTB, deținut de stat.

4. Revolut, “vedeta” finanțelor

Compania financiară Revolut s-a lansat în România în 2018 și a ajuns foarte populară: în luna mai, aceasta avea deja peste 250.000 de utilizatori în țara noastră.

Aplicația permite plăți în valute, are o platformă de investiții, inclusiv de achiziționare de criptomonede, un sistem de fidelitate pentru utilizatorii existenți și, mai nou, plăți cu telefonul.

Circa 70% din plăți se fac în România, dar mulți conaționali folosesc Revolut pentru a plăti fără comisioane în străinătate.

Revolut își are sediul în Marea Britanie, însă fondatorii săi sunt ruși: Nikolai Storonski și Vlad Yatsenko. Storonski este director general, iar Yatsenko este director de tehnologie.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Tatăl lui Storonski, Nikolai Mironovici Storonski, este director adjunct al Gazprom Promgaz, un institut de cercetare al gigantului rus.

Un alt acționar al Revolut este fondul de investiții rus DST Global, care a pompat 250 de milioane de dolari în 2018 în Revolut. Compania a fost evaluată atunci la 1,7 miliarde de dolari.

DST Global este controlat de oligarhul rus Yuri Milner. Prin intermediul acesteia, Milner a investit în companii precum Airbnb, Spotify, Zynga, producătorul de smartphone-uri Xiaomi sau retailerii online chinezi Alibaba și JD.com.

Însă principalele sale investiții au fost realizate la Facebook și Twitter. Documentele “Panama Papers” arată că investițiile făcute de DST în cele două companii au fost, de fapt, finanțate prin gigantul Gazprom și banca de stat VTB.

5. OUG 114 a ajutat Gazprom

Gazprom, cel mai influent colos rus din ultimele decenii, a lăsat de două ori Europa să înghețe în mijlocul iernii, în 2006 și 2009, pe fondul disputelor cu Ucraina privind gazele. Dar România nu a avut de suferit, pentru că țara noastră produce intern aproape cât consumă.

Totuși, situația începe să se schimbe. România a adoptat în 2018, la presiunea fostului lider PSD Liviu Dragnea, legea offshore și Ordonanța 114.

Legea offshore a adus un impozit suplimentar pe producție și obligă producătorii de gaze naturale să vândă în România 50% din gazele extrase.

Ulterior, în decembrie, Guvernul a adoptat Ordonanța 114, care plafona prețul gazelor și introducea o taxă de 2% pe cifra de afaceri. Petroliștii au argumentat atunci că noile prevederi vor duce la creșterea importurilor și lipsa de investiții în producție.

Deja rezultatele acesteia se văd în domeniul gazelor: importurile de gaze au crescut cu 5,6% în primele patru luni din 2019, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în vreme ce un raport al Curții de Conturi arăta că impozitarea suplimentară a producției a dus la creșterea importurilor.

De asemenea, OMV a amânat luarea unei decizii privind demararea producției în Marea Neagră, iar gigantul american Exxon Mobil a anunțat recent autoritățile că vrea să vândă participațiile la zăcământul de mare adâncime Neptun, tot din Marea Neagră.

Cu ochii pe România

Gazprom a participat atât la privatizarea Petrom, cât și la cea a Distrigaz Nord. În ambele situații, România a ales companii occidentale, respectiv OMV (Austria) și E.ON (Germania).

De asemenea, Gazprom Neft – brațul petrolier al gigantului rus – a deschis în România un lanț de benzinării. NIS, compania sârbă prin care Gazprom activează în România, a făcut în 2011 o ofertă pentru cumpărarea benzinăriilor Rompetrol de la grupul kazah KazMunaiGaz.

Ulterior, NIS a avut negocieri cu Petrom pentru cumpărarea de benzinării, dar nici această tranzacție nu a mai avut loc.

Urmărește-ne pe Google News