Ideea infectării intenționate cu coronavirusul pare să fi devenit iarăși o variantă luată în calcul de unii oameni, inclusiv experți.
„S-a răspândit ca focul”, spune pentru CNN doctorul Robert Murphy, director al Institutului Havey pentru Sănătate Globală la Northwestern University Feinberg School of Medicine din Chicago.
„Și vine din partea a tot felul de oameni, vaccinați, vaccinați cu a treia doză sau antivacciniști”, spune el.
„Dar trebuie să fii nebun să încerci să te infectezi cu așa ceva. E ca și cum te-ai juca și cu dinamita”, avertizează medicul.
Ideea a fost propusă și de unii experți. Într-un text de opinie din cotidianul financiar Wall Street Journal, unii specialiști spun că răspândirea mai rapidă a Omicron, o variantă mai blândă a virusului, ar putea fi benefică.
Politicile menite să stopeze această răspândire, scrie Wall Street Journal, ar putea avea un efect advers, și anume crearea unei noi supervariante a patogenului, una mai infecțioasă și mai virulentă.
Experții consultați de CNN nu sunt de acord și oferă cinci motive pentru care infectarea voluntară nu este o idee bună.
Nu este doar o „răceală mai urâtă”
Febra, durerile musculare, inflamarea ganglionilor, durerea de gât și nasul înfundat sunt simptome frecvente chiar și pentru cazurile ușoare de infectare cu Omicron, iar asta îi lasă pe oameni slăbiți timp de mai multe zile, spune Murphy.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e8171d1f302c5b81dfbde9787f0ccb67.jpg)
„Oamenii vorbesc despre Omicron ca și cum ar fi o răceală urâtă. Nu este așa ceva. Este o boală care poate pune în pericol viața”, subliniază el.
Studiile recente au confirmat că oamenii cei mai expuși în fața COVID, chiar dacă vaccinați, sunt cei de peste 65 de ani, cei cu sistem imunitar slăbit sau cei cu afecțiuni cronice precum diabet, insuficiență renală, boli cardiace, pulmonare sau neurologice.
Însă și oamenii fără astfel de afecțiuni se pot îmbolnăvi grav. „Am un pacient vaccinat, inclusiv cu a treia doză, – de peste 65 de ani, dar fără afecțiuni cronice – care este internat și nu se simte bine”, spune Murphy.
Este adevărat că dacă te infectezi cu Omicron, spre deosebire de Delta, „ai un risc mai mic de a te infecta, de a ajunge la ATI, de a fi conectat la un ventilator sau de a muri, iar asta este valabil pentru toate grupurile de vârstă”, spune și doctorul Paul Offit, directorul Centrului pentru Educație în Vaccinare de la Spitalul pentru Copii din Philadelphia.
„Dar asta nu înseamnă că nu poate fi o boală cu o formă severă”, adaugă el. „Este doar mai puțin severă. Dar nu există risc zero de deces. Pur și simplu nu ar trebui să vrei să te infectezi”, concluzionează expertul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b52304a1f811908c1112e1aaec8f9b38.jpg)
Am putea face COVID pe termen lung
Pierderea mirosului sau a gustului a devenit un simptom comun pentru cazurile ușoare de COVID. Studiile arată că în jur de 80% dintre oameni își recapătă aceste simțuri într-o lună, dar alții pot avea nevoie de șase luni sau mai mult.
Unii, mai puțini, riscă să nu își recapete niciodată aceste simțuri.
Dar acestea ar putea fi niște probleme minore pentru cei care suferă de COVID pe termen lung, sau COVID lung.
Această formă a bolii îi afectează pe unii pacienți mult timp după ce au scăpat de virus. Ei se confruntă cu simptome precum dificultatea de respirație, oboseala extremă, febră, amețeală, palpitații, dureri musculare și abdominale, tulburări de somn.
Formele mai grave de COVID lung pot afecta plămânii, inima și rinichii, dar și sănătatea mintală.
„Încă încercăm să înțelegem COVID-ul pe termen lung. Pentru că încă nu îl înțelegem, nu aș vrea să mă grăbesc să mă infectez”, spune Offit.
Am putea transmite virusul altor oameni, inclusiv copiilor
Orice comportament riscant ce ne-ar expune în fața virusului i-ar putea expune și pe cei de lângă noi, odată ce ne-am infecta. Inclusiv pe copii.
În SUA, datele oficiale arată că virusul se răspândește tot mai mult printre copii, la un nivel mult mai ridicat față de valurile pandemice precedente.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_51324303428f830c49714660c3839850.jpg)
Infectările cu COVID sunt în general ușoare la copii, dar simplul fapt că actuala variantă este mai contagioasă înseamnă că un număr record de copii au ajuns la spital în SUA în acest val.
„Aș spune că cel mai bun mod de a proteja copiii este de a-i vaccina, dacă sunt eligibili, și de a vaccina și familiile din jurul lor”, a spus directorul Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA, Rochelle Walensky.
Infectările ar suprasolicita spitalele
Infectarea voluntară cu coronavirus „ar pune presiune pe sistemul sanitar”, spune Murphy.
Asta într-un moment în care spitalele din întreaga lume se află într-un moment dificil, după doi ani de pandemie în care s-au confruntat cu un influx uriaș de pacienți și cu problema angajaților insuficienți.
Mai multe țări s-au văzut nevoite în repetate rânduri să amâne, pentru o perioadă de timp, operațiile considerate ne-urgente, decizie care a afectat alți pacienți.
„Sistemul sanitar nu este construit doar pentru a îngriji pacienții cu COVID. Are rolul de a avea grijă de copiii cu apendicită, de oamenii care fac atacuri de cord sau sunt implicați în accidente auto”, explică doctorul Ashish Jha, de la Școala de Sănătate Publică de la Universitatea Brown.
Nu vrem să ne jucăm cu „Mama Natură”
Ideea îmbolnăvirii voluntare nu este neapărat o idee bună, indiferent de boală. Într-o perioadă, scrie CNN, părinții organizau „petreceri cu varicelă”, în care își expuneau copiii în mod voluntar la îmbolnăvire.
Teoria era că copiii scăpau cât mai repede de această boală, iar adulții – care ar fi dezvoltat forme mai grave – își reduceau riscul de îmbolnăvire. „Și asta era o idee proastă”, spune Offit.
„Nu te juca cu Mama Natură. A încercat să ne ucidă încă de când am părăsit oceanul pentru a veni pe uscat”, avertizează el.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_6003e8145db7f06b15a012c23ab14a0e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_346c757b556244780d280c219a63106b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_567f7b3a1916540c12ee8076110a0a1c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_9d3cf4afbfe8af6475a0385c6c1d5681.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_be02bc872b833d3cc5648f0d4b545a6d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3a1613809123395270631ce4faa0d28d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_7a91066a857adea6375ed485b888cbde.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_6d7d95e54cf4420f016c45aa0e091624.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_25dda59be6ef06d3380cf897d0ce26d0.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.