Colectiv și COVID. Presa cehă, despre România: “Au lăsat pacienții să moară, ca să rămână la putere, să ia mită și să fure sistemul de sănătate”

Documentarul „Colectiv”, disponibil pe HBO GO, a ajuns și sub lupa jurnaliștilor revistei Respekt din Cehia. Jindřiška Bláhová, redactor de cultură, a dedicat o cronică peliculei românești, sub titlul: „Dezinfectarea mortală expune viermii în rănile sistemului”. 

„Premiu nu doar justificat, ci și simbolic”

Jindřiška Bláhová povestește cum „Mulți dintre cei de la Colectiv nu au fost uciși în urma arsurilor, ci a echipamentelor spitalicești inadecvate și a infecției pe care au primit-o din cauza utilizării dezinfectanților diluați, în timp ce ministrul Sănătății vorbea despre „același serviciu de calitate ca și în Germania”.

Premiul câștigat de documentarul Colectiv la One World Festival, festival derulat la Praga și întrerupt de carantina COVID, este apreciat de jurnalistă drept “nu doar justificat, ci și simbolic”, pentru modul în care devoalează dimensiunea corupției: „Regizorul de origine română Alexander Nanau a urmărit imediat după incendiu cum ziaristul sportiv Cătălin Tolontan și echipa sa au început să investigheze minciunile politice cu privire la minunata situație din spitalele românești: în fiecare an, douăsprezece mii de oameni mor infectați. Jurnaliștii de investigație au dezvăluit treptat un scandal uriaș”.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Politicienii au încercat să ascundă practica folosită de cumpărare și de folosire a dezinfectanților diluați, de la furnizori la spitale și politicieni. Și au lăsat pacienții să moară, ca ei să rămână la putere, să ia mită și să fure sistemul de sănătate.

Jindřiška Bláhová, Respekt:

”Moartea inexplicabilă în accident de mașină”

Ziarista din Cehia amintește de raportul făcut “pierdut” al unei surse care dezvăluia practicile criminale încă din 2008, dar constată și “moartea inexplicabilă în accident de mașină a proprietarului unei companii farmaceutice care producea dezinfectanți diluați pentru 300 de spitale românești”, pentru a concluziona: “Dimensiunile unui sistem corupt ies la suprafață, la fel ca infecțiile din spitale”.

„Lupta cu morile de vânt”

Iar imaginile continuă să curgă: „La final sunt viermi în rănile pacienților arși, sanatorii elvețiene construite pentru banii curați ai românilor și un guvern demisionar. Noul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, încearcă să reformeze sistemul. Ministrul a oferit regizorului acces la întâlniri private între el și echipa sa”.

Jurnalista observă cum ”Alexander Nanau a obținut astfel material exclusiv ce dezvăluie înțelegerea progresivă a realității șocante și lupta pentru corectarea ei, care începe să semene însă cu o luptă cu morile de vânt. Jucătorii politici experimentați denigrează jurnaliști și miniștri, iar încercarea de a schimba ceva pare la fel de zadarnică precum „învățarea unui porc să zboare”. 

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Însuși ministrul are îndoieli cu privire la cât timp vor rezista pașii săi spre un sistem transparent și funcțional după revenirea guvernului social-democrat. Iar la final, partidul al cărui guvern înflorise odată cu corupția a primit mai multe voturi la alegeri ca niciodată.

Jindřiška Bláhová, Respekt:

“Colectiv nu este o metaforă”

În final, autoarea face o paralelă între Colectiv și “Moartea domnului Lăzărescu” al lui Cristi Puiu, filmul privit drept punctul de plecare al succesului internațional pentru noul val de regizori români de cinema.

8,5 este nota pe IMDB a filmului Colectiv, din aproximativ 900 de voturi 

În “Moartea domnului Lăzărescu un inginer bătrân și bolnav este pasat ca un cartof fierbinte de doctori între spitalele din București, chiar dacă acesta se stinge literalmente sub privirile lor”.

Filmul lui Puiu, din urmă cu 15 ani, a fost o metaforă a disfuncției, descompunerii și dezumanizării societății românești, care încă mai purta un trecut comunist. Colectiv nu mai este o metaforă. Totul seamănă cu Occidentul la suprafață, dar dedesubt este legendarul est sălbatic și «cuibul mafioților fără scrupule», cum numesc serviciile secrete crima organizată, avertizând jurnaliștii despre posibile atacuri asupra familiilor lor.

Jindřiška Bláhová, Respekt:

“Așa cum situația din Slovacia a fost dezvăluită de uciderea jurnalistului Ján Kuciak și a logodnicei sale, cazul din România arată cât de importantă este presa independentă pentru societate. Iar poziția lui Nanau este clară în acest sens”, scrie Jindřiška Bláhová.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Stigmatizarea Occidentului

Jindřiška Bláhová încheie cu o constatare a mecanismului prin care regimurile populiste denigrează Europa și visurile de o viață mai bună ale propriilor cetățeni.

“Un pacient este o abstractizare, o statistică, o cale spre o viață mai bună pentru cei care sunt la putere și care pot lua decizii în acest domeniu. Politicienii joacă o notă naționalistă ieftină și miza e mult mai mare pentru ei decât câteva „vieți” umane”, scrie ea.

”Inamicii sunt Austria și Germania, care – așa cum susțin politicienii – nu sunt mai bune decât România. Transplantul de plămâni costă aici cu 40.000 de euro mai puțin. Dar spre Austria și Germania se îndreaptă un număr semnificativ de tineri români, care, la treizeci de ani după revoluție, nu își văd viitorul în propria țară”. 

Occidentul trebuie stigmatizat ca superior – ca străin, pentru că el ne reamintește prea mult că societatea post-comunistă n-a avansat, așa cum vesticii ar fi vrut să creadă.

Jindřiška Bláhová, Respekt:

Respekt, o revistă îndrăgită de cehi

Respekt este o revistă săptămânală de știri care informează despre subiecte naționale, internaționale, atât din sfera politică, economică, știință, cât și cultură. Prestigiosul New York Times descria Respekt ca fiind un ziar „influent” pe scena media din Cehia. 

Respekt a fost fondată la Praga la scurt timp după căderea comunismului în blocul estic, în 1989, de către un grup de jurnaliști samizdați și este una dintre primele reviste independente din această țară. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro