Planul este în discuție de luni întregi și a fost oprit de mai multe ori din cauza dezacordurilor dintre țările UE. În urma răspunsului primit de la guverne, europarlamentari și grupuri de experți – care au prezentat „multe opinii divergente”, potrivit oficialilor UE – Comisia a făcut pasul oficial de a propune o etichetă verde pentru anumite proiecte bazate pe energia nucleară și gazele naturale.

Includerea surselor de energie pe lista verde a UE ar putea debloca un val de investiții private în noi proiecte nucleare și de gaze. Asta dacă planul nu va fi oprit în continuare de parlamentari europeni, care sunt profund divizați pe această temă.

Concret, intenția este ca cele două sectoare să fie adăugate în taxonomia UE, care include o listă de proiecte care aduc o „contribuție substanțială” la cel puțin un obiectiv de mediu al politicii UE în domeniul climei. În cadrul acestui sistem au fost etichetate deja ca fiind „verzi” sectoare precum energia solară, geotermală, pe bază de hidrogen, eoliană, hidroenergetică și bioenergia.

Centralele alimentate pe gaz din taxonomia UE trebuie să înlocuiască instalațiile care utilizează cărbune, petrol și alți combustibili fosili grei și să se asigure că emisiile lor scad sub limita de 270 g de CO2 pe kilowatt-oră. De asemenea, li se va cere să treacă la gaze cu emisii scăzute de carbon până în 2035 și să se supună inspecțiilor regulate.

La rândul lor, centralele nucleare vor trebui să respecte standarde înalte de siguranță și să minimizeze cantitatea de deșeuri radioactive pentru a face parte din taxonomie.

Mai multe state membre și organizații din rândul societății civile au avertizat în mod repetat că modificarea va pune în pericol tranziția climatică în curs și va submina reputația internațională a blocului comunitar.

Argumentele Comisei Europene

În apărarea sa, Comisia a subliniat că ambele surse de energie vor fi tratate drept combustibili „de tranziție” și vor fi supuse unor „condiții stricte”, mecanisme de verificare și cerințe de transparență.

„Cred că am găsit un echilibru între opinii fundamental diferite”, a declarat comisarul UE pentru Servicii Financiare Mairead McGuinness.

„UE se angajează să obțină neutralitatea climatică până în 2050 și trebuie să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a ajunge acolo”, a adăugat comisarul, care a descris propunerea drept un „acord politic”.

Ce cred țările membre UE

Doar patru țări – Spania, Austria, Danemarca și Luxemburg – și-au exprimat public opoziția față de includerea gazului și a energiei nucleare în rândul celor considerate ”verzi”. Spania susține că planurile Comisiei „nu au sens”, în timp ce Austria și Luxemburg au invocat posibilitatea unei contestații legale împotriva Bruxellesului.

Cele mai multe state membre UE, inclusiv Germania și Franța, au susținut cel puțin una dintre cele două surse de energie.

Și România sprijină decizia CE. Klaus Iohannis a salutat, miercuri, printr-un mesaj pe Twitter, „actul delegat al Comisiei Europene privind taxonomia, care ţine cont de propunerea pe care am promovat-o în mod constant de a lua în considerare atât gazele naturale, cât şi energia nucleară”.

Unii oficiali UE, citați de Euronews, au admis, sub protecția anonimatului că nici gazul, nici energia nucleară nu sunt regenerabile, iar decizia finală este un „compromis echilibrat, care ține cont de toate punctele de vedere” și va putea rezista unei potențiale provocări legale.

Propunerea Bruxellesului a deschis o dezbatere legată de măsura în care gazele naturale ar trebui să joace un rol în tranziția spre energia regenerabilă și dacă da pentru cât timp.

Gazele naturale emit de obicei mai puțin dioxid de carbon decât cărbunele, dar criticii susțin că ar trebui să se pună mai multă accent pe stimularea energiei regenerabile și că sprijinirea noilor proiecte pe bază de gaz nu va face decât să prelungească durata de viață a combustibilului fosil, notează CNN.

În același timp, energia nucleară este o sursă cu emisii scăzute de carbon, dar argumentele împotriva acesteia se învârt în jurul siguranței, inclusiv a modului de stocare a deșeurilor radioactive rezultate. Centralele nucleare sunt, de asemenea, costisitoare, iar proiectele sunt de obicei afectate de întârzieri, mai precizează aceeași sursă.

Reacțiile organizațiilor pentru protecția mediului

Organizațiile pentru protecția mediului au avut reacții vehemente la anunțul de miercuri al Comisiei Europene.

„Este o bătaie de joc față de pretențiile UE de a conduce la nivel global în domeniul climei și al mediului. (…) Includerea gazului și a energiei nucleare în taxonomie este din ce în ce mai dificil de explicat ca altceva decât o ofertă pentru două industrii disperate cu prieteni politici puternici”, spune Ariadna Rodrigo, activistă Greenpeace.

Reprezentanții biroului UE al World Wildlife Fund (WWF) au catalogat propunerea drept „un fiasco” și un ”aranjament politic” care va aduce un „haos uriaș” pe piețele financiare. De asemenea, WWF a acuzat Comisia că cedează în fața presiunilor din partea Franței și a aliaților săi pro-energia nucleară.

În același timp, platforma UE pentru finanțare durabilă, un grup consultativ care a fost însărcinat cu revizuirea proiectului, a respins limita 270 de grame de CO2 pe kWh pe care un proiect pe gaze ar putea să o emită, argumentând că nicio fabrică de gaze nu este verde „în niciun moment al vieții sale”.

În plus, Tsvetelina Kuzmanova, un consilier pentru politici de finanțare durabilă din cadrul think tank-ului E3G spune că centralele nu ar trebui să emită mai mult de 100 de grame de CO2 per kWh pentru a fi considerate sustenabile. Și chiar și acel prag ar trebui să scadă în timp.

Critici au venit și din partea politicienilor.

„Subminăm întreaga credibilitate a Green Deal-ului nostru”, a declarat pentru CNN parlamentarul ecologist Bas Eickhout, din Olanda, referindu-se la legislația UE în materie de climă.

„Suntem întotdeauna mândri să spunem că lumea urmează exemplul UE și asta se va întâmpla și aici. Europa va spune că gazele sunt în regulă timp de 10 ani. Ce crezi, ce fel de mesaj dai, de exemplu, țărilor africane care se gândesc și la viitorul lor energetic și care vor rămâne apoi blocate în zona gazelor pentru mai mult timp?” continuă Eickhout.

În același timp UE se confruntă cu apeluri de reducere a dependenței de gaze naturale, deoarece tensiunile dintre Rusia și Ucraina amenință să-i perturbe aprovizionarea cu energie, menținând prețurile aproape de niveluri record.

Ce urmează

Mingea se află acum în terenul statelor membre și al europarlamentarilor, care au la dispoziție până la șase luni pentru a analiza propunerea Comisiei și pentru a ridica obiecții. Parlamentul European va trebui să adune o majoritate absolută de 353 de europarlamentari pentru a bloca propunerea.

Indiferent de rezultat, vor fi permise în continuare investițiile în proiecte bazate pe gaze și energie nucleară. Taxonomia servește doar ca instrument de transparență pentru a canaliza mai mulți bani în activități durabile din punct de vedere ecologic.

Comisia estimează că UE are nevoie anual de investiții de 350 de miliarde de euro în energiile verzi pentru a îndeplini obiectivul de reducere până în 2030 a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelurile din 1990.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.